Schimb...
I-aș pune oase sufletului meu,
Să-l văd cum umblă derbedeu,
Să-l bat și să-l închid în turlă,
S-aud cum carnea părăsită urlă.
Să-l chinui ca pe trupul meu,
Să nu se mai întoarcă-n Dumnezeu,
Să fie îngropat într-un coșciug,
În rai să fie carne din belșug.
Să lucre zilnic pentr-o pâine,
Să ducă viața mea de câine,
Apoi cu zâmbetul pe față,
Să roage-n fiecare dimineață,
Ca osul alb și luminos să fie,
Și carnea să miroase-a iasomie,
Tot trupul să se-nalțe-n cer,
Iar el să stea-n pământ stingher,
Să moară viermele de foame,
Că nu mai are os și carne,
S-aștepte descărnat și fără piele,
În trup o nouă Înviere.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: În Oraşul SEVERIN,
Poem: E bine...
(foto) Amintiri păstrate într-o Fotocarte. Nimic nu se compară cu plăcerea de a răsfoi un album foto
Poem: Sub ochii tăi...
Poem: Corabie în finlandeză
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară
Poem: Meditație asupra sorții
Poem: Octombrie de George Topârceanu în germană
(foto, video) Poezia răsare la apus. A fost lansat volumul de versuri al tinerei poete Romina Chetraru