Schimb...
I-aș pune oase sufletului meu,
Să-l văd cum umblă derbedeu,
Să-l bat și să-l închid în turlă,
S-aud cum carnea părăsită urlă.
Să-l chinui ca pe trupul meu,
Să nu se mai întoarcă-n Dumnezeu,
Să fie îngropat într-un coșciug,
În rai să fie carne din belșug.
Să lucre zilnic pentr-o pâine,
Să ducă viața mea de câine,
Apoi cu zâmbetul pe față,
Să roage-n fiecare dimineață,
Ca osul alb și luminos să fie,
Și carnea să miroase-a iasomie,
Tot trupul să se-nalțe-n cer,
Iar el să stea-n pământ stingher,
Să moară viermele de foame,
Că nu mai are os și carne,
S-aștepte descărnat și fără piele,
În trup o nouă Înviere.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin
Data postării: 6 februarie
Vizualizări: 122
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Uitare
Poem: scrisoarea
Tânărul Dumitru Rău a lansat volumul de poezii „Parfum de dragoste”. Prietenii l-au asemănat cu Grigore Vieru
Poem: Professora de Português
Poem: Cautand fericirea...
Honoré de Balzac et George Călinescu
Poem: Romanță de toamnă
Poem: Eu,tu și Dumnezeu
Un robot a felicitat femeile cu 8 Martie. A recitat o poezie de Dumitru Matcovschi