Autorul edi petecuță

poezii.online edi petecuță

Bine ați venit pe pagina mea de poezii! Daca as alege sa fac ceva pentru totdeauna,acel lucru ar fii crearea poeziilor,,,pentru ca toate acestea au venit de nicaieri,din mine!S-a simtit ca si cum a fost si este ceva ce trebuia sa fie,sa apară,să iasă la suprafață.Un inevitabil care mentine linistea haosului din interior scoțându-l afară in forma aceasta.Pentru mine,aceasta pagină a devenit o nevoie,un refugiu,un colț de lume in care îcerc sa mă înteleg expunându-mă.Majoritatea poeziilor sunt dedicate celei mai speciale prsoane din viața mea,ea... Mulțumesc că sunteți aici!

Inregistrat pe: 11 aprilie 2024 31 creaţii 49 28

Total

31 creaţii
6 4 595 29 martie
3 3 689 27 ianuarie
3 3 805 11 ianuarie
1 2 629 26 octombrie 2025
4 2 546 14 octombrie 2025
3 2 627 20 iulie 2025
1 599 13 iunie 2025
1 862 18 martie 2025
803 27 februarie 2025
1 886 13 februarie 2025
2 1,063 31 ianuarie 2025
1 819 27 ianuarie 2025
1 980 19 ianuarie 2025
1 2 832 12 ianuarie 2025
2 820 3 ianuarie 2025
975 29 decembrie 2024
3 2 974 15 septembrie 2024
3 1,225 15 august 2024
1 2 1,097 4 august 2024
1,068 7 iulie 2024
1 1,103 30 iunie 2024
1 1,193 16 iunie 2024
1 1,156 9 iunie 2024
1 1 1,323 25 mai 2024
1 1,489 23 mai 2024
2 2 1,793 12 mai 2024
1 1,434 28 aprilie 2024
1 1,259 11 aprilie 2024

Creaţii aleatorii :)

RĂTĂCIRE

Bună ziua măi străine

Ce drum lung am străbătut

Dar pe nimeni n-am întânlit ,

Am crezut că m-am pierdut ,

Că te văd sunt fericit ;

 

Nu știu unde vrei să ajungi

Pe ce cărare să apuci ,

Dar dacă întri  în pădure

Frumuseța-i  o să  te fure ,

Rătăcește-te  prin ea ,

Gânduri  bune îți  va da!...

Mai mult...

Ai fost😔

Ai fost atât de crunt cu mine

M-ai pedepsit că am simţit,

Că am visat un vin în doi

La un apus de soare.de sfârsit.

 

Ai fost atât de dur cu mine

Când peste noapte te-ai schimbat

M-ai obligat să-mi frâng simţiri

Ce sufletul mi-au colorat.

 

Și mi-ai fost plin de nepăsare

De câte ori am încercat

Să caut in suflet la tine

Regretul unui alt final.

 

Și mi-ai rămas dezamăgire

Că nu te-ai vrut îmbrătişat

Mi-ai lăsat sete de mine

Când cu un vin mă încântai.

 

Și mi-ai rămas fior ce arde

Precum văpaia unui vis de jar

O rimă îmbrățișată în poezie,

Un vers ce uneori, mă face să tresar.

 

Și am rămas aici cu brațele deschise

Cu-n foc ce arde-ades în van

Îmi ești o lume doar din vise scrise

Născute din speranța unui altceva..

Mai mult...

O secundă

De-ar fi rămas din noi doar o secundă

Să mai traim câte ne-am spus

Să imi alungi durerea c-o-mbratisare mută..

Îmi imaginez..și lacrimi fața îmi inundă.

 

Să-ți spun cât de mult mi-ai lipsit

Tu...si al taบ pahar de vin.

Ah..cât mi-as dori sa pot privi

Pentru o clipă al ochilor tai senin!

 

Dar e târziu... ai tras grabnic cortina

Peste mine și actul ultimei trăiri,

Neștiind că-mi vei rămâne pentru totdeauna

O rană ce nu v-a prinde cicatrici..

Mai mult...

Simtire

     Sa-ti simt buzele impletindu-se cu ale mele

     Sa simt ca timpul s-a oprit

     Sa simt ca-mi sare inima din piept

     Sa stiu ca doar tu ai acest efect

Mai mult...

Nirvana

nu cred c-aș mai putea trăi altă viață

 

pe lângă aceasta

 

mi-ar fi foarte greu să trec puntea în viața ta

de exemplu

m-aș rătăci aproape sigur prin tine

aș încurca drumurile înzăpezite ale sufletului tău

m-aș pierde printre aisbergurile  inimii

nici măcar n-aș încerca să-ți calc prin fața gândului

de teama  stihiilor carnivore ale minții

a monștrilor adormiți

nu știi niciodată ce entități  în stare vegetativă poți  trezi

lupii hămesiți  ai dragostei de pildă

meduzele otrăvitoare ale urii

bancurile  terifiante de piranha

ucigașii speranței

în viața mea nu mai există asemenea pericole

iminente

încă mai pot trăi liniștit la umbra palmierilor nemuritori ai resemnării

resuscitându-mi amintirile încremenite în timp

mângâindu-mi  creaturile inconștientului

afectate iremediabil de Alzheimer

nu mai am prea multe conexiuni cu propria-mi viață

ce-i drept

iar alte conexiuni din afară

cu alte vieți

par imposibile

devin pe zi ce trece din ce în ce mai senin și mai albastru…

Mai mult...

FEREASTRA DESCHISĂ

Luminile din stradă tremură

pe pereții camerei tale

ca niște gânduri care nu știu

unde să stea.

 

Afară, orașul merge înainte

în pași grăbiți

și mesaje netrimise.

 

Tu stai lângă fereastră,

respiri aerul care nu se repetă

și te întrebi dacă cineva,

undeva, privește la fel.

 

O mașină trece

îți reflectă pentru o secundă

propriul ritm

și te surprinde că ești viu.

 

Fereastra rămâne deschisă

nu ca o invitație

ci ca o promisiune tăcută

că lumea poate să aștepte.

 

Mai mult...