Durere 2

Doar durerea neputentei ,aduce ,un amarat cu picioarele pe pamant,

Pe acel pamant de care s-a dezis,dintr-o lacoma nestiinta .

Al nostru om,dar,suflet ratacit cu rusine-si ridica sufletul murdar,

Spre a face inca un pas bolnav,de-un gand necurat,de ura macinat.

Intrebari peste intrebari ,menite, sa gaseasca un raspuns ,

La trista viata,purtata, de un suflet plin de cioburi dintr-alte vieti.

Crede,vrea si-si doreste si crede ca poate si crede ca merita,

Si falnic se ridica si falnic se inalta spre a lui nemurire pana.....

Pana cand mirajul puterii se-neaca in propria existenta ,

Si-n fiecare clipa ,ceva din el moare,cu fiecare gand este tot mai aproape.

Speranta de odinioara il macina treptat,visele-l sufoca si-l transforma crunt,

Intr-un suflet mort, plimbandu-se pe strada unde adesea este vazut.

Cu fata cazuta ,cu zambetul pierdut,priveste in neant fara scop,

Picioarele se tarasc spre ai duce trupul in pustiul timpului.

In privirea intunecata ,venita ,din adancul sufletului uscat,

Urla mila, prinsa intr-un om viu dar totusi mort.

Categoria: Poezii diverse

Toate poeziile autorului: marian costea

Data postării: 23 noiembrie 2023

Vizualizări: 550

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

TĂCERE

Te strig în șoapte iar pe tine

Te aud vorbind în somn,

Cu-n dulce glas mă chemi pe mine,

Zicându-mi:Te ador.

Ce dulce este-a ta strigare

În șoaptă când tu îmi vorbești

Când tu mă strigi iar eu suspin

Și eu din somn iar mă trezesc.

Aș vrea să simt a ta chemare

Din tot suspinul ce îl port;

S-adorm mereu la tine-n brațe

Când plânsul meu nu-l mai suport.

Atât de dulce e tăcerea

Când lacrimile curg șiroi -

Mai bine-mi e când simt durerea

Când eu în suflet iar te port.

Mai mult...

Dușman mi-i...timpul!

Dușman îmi este timpul

Prieten bun am în condei,

Iar muză-mi e soția dragă

Ce clipa îmi încarcă cu idei.

Aș vrea să alungesc minutul

Să am răgaz să spun povești,

Puse cu rimă în vers de poezie

Și bucuros să fiu, că mă citești.

Dar câte n-aș mai vrea să scriu

Dacă ziua, ar cuprinde noaptea,

De copilăria mea, în primul rand

Și, despre soție, ce-mi e jumatea.

Și tare multe aș avea de povestit

De ce voi știți, dar ci...de neștiute

Care în timp mi-au brăzdat viața

Și-aș vrea acum, să fie cunoscute.

Nu am nimic de ținut la secret

Și care ar putea să mă,,rușine ",

Doar, c-am uitat...să..mărturisesc

Că faptele făcute-s...prea puține.

Dar știu că nimeni nu oprește timpul

Și că acesta este hoț...furând mereu,

Așa că nu-mi rămâne...decât să cer

Ceva în plus...de la Bunul Dumnezeu!

Mai mult...

Beție, ah…

Beție, ah, visare-n ceașcă prinsă,

Ce-ntinzi pe la urechi țambale lungi,

Când cuib îți faci în mintea mea învinsă,

Zorești tot răul cuget să-l alungi:

Pândești ca uliul cel ager prada

Și ciocu-ți vajnic ți-l înfigi în ea,

Cum duhului i-aștepți în apă nada,

Să îl trădeze, pentru-al înșfăca.

Dar totuși îmi spun, pirotind pe ornic,

Laconic spirit, bun doar de zăcut:

„La vrajă fost-a vinu-atât de dornic,

De parc-ar vrea-o iar de la-nceput...”

Blestem ori deasă binecuvântare,

Îi dau ebrietății sărutare.

Mai mult...

Lupii timpurilor noastre

Peisagistică și terminologie specifice locurilor natale.

Urlã lupii-n Cioaca Morii,

Urlã la Releu!

Se-nspãimântã trecãtorii,

Mã-nspãimânt şi eu!

Urlã lupii în Fundata,

Şi, urlând aşa,

Sar deodatã, gata-gata

De-a mã sfâşia!

Urlã lupii-n Câmpul-Babii

Urlã satu-ntreg;

Şi de ce se mirã şvabii,

Chiar cã nu-nţeleg!

Urlã lupii, urlã-ntruna

În Vârf la Grãdini;

Urlã cãtre cei de-ai casei

Şi-apoi la strãini!

Urlã lupii! Sigur, urle,

Cât mai pot urla!

Cã n-au cum, o veşnicie

Sã tot urle-aşa!...

Mai mult...

Fiule ești botezat?

Ca părinte-i important,

Să ai fiul botezat.

Din râul Dumnezeiesc,

La botez apă primesc,

Și e sfințită de el,

Duhul de la Dumnezeu.

Îl am în sufletul meu,

Mă veghează e cu mine,

Și îmi face numai bine.

Botezul a fost lăsat,

De măritul împărat...

Și ISUS s-a botezat,

Așa cum a fost lăsat,

Cu iubire către noi,

Să ne ajute la nevoi.

Mai mult...

Cercetează-mă Doamne

Cearcă-mă de vrei Părinte

Mă cercetează Te rog

Să nu mai fac neajunsuri

Că-s slăbit și-s al Tău rob

Că așa îmi dau silința

Și mă ostenesc mereu

Dar nu pot săvârși lucrul

Fără ajutorul Tău

Să veghem în zi și-n noapte

La glasul Lui cel ceresc

Care spune și mă-ndeamnă

Să-L caut să mă smeresc

De demult din depărtare

Din copilăria mea

Pe El l-am avut aproape

Calea Domnul mi-o păzea

Parcă văd și azi aievea

Din acele depărtări

De prin văi și munți și dealuri

Toate-a Lui bune lucrări

Că prin multele primejdii

Ce-am trecut în a mea viață

Domnul nostru s-a-ndurat

Și mereu mi-a dat speranță

Și m-a scos din curse grele

Și mereu m-a întărit

Ajutor mi-a fost în toate

Duhul mi l-a liniștit

Și când îmi aduc aminte

Drumul ce parcurs-am eu

Gândurile îmi inundă

Ca o apă duhul meu

Văd a mea copilărie

Ce-am avut și am trăit

Și îmi văd și-a mele fapte

Ce pe mine m-au vădit

Îmi aduc aminte bine

Când mică eram de tot

Cum părinții mă-nvătară

Cum în viață să mă port

Și pe Tine să știu bine

Să Te rog și să Te cat

Să fiu trează-n tot momentul

De Tine să nu mă despart

Slavă Ție Domn Preasfinte

Că părinți mie mi-ai dat

Să mă crească și să-mi spună

Lucrul Tău cel minunat

Te rog dă-le-n dar iertare

Pentru ce-au mai făptuit

A mea inimă Te roagă

Căci ca oameni au greșit

A Ta milă Bun Părinte

Cu noi pururea a fost

Și cu drag ne-ai ocrotit

Fiindu-ne Bun adăpost

Cum Te îndurași, o! Doamne

Că știai ce eu voi face

Dar, o! mare-i a Ta milă

Și-ale Tale binefaceri

Mulțumiri trimitem Ție

Pentru sprijinul divin

Acum în această viață

Și-ntru veci de veci amin

Mai mult...

TĂCERE

Te strig în șoapte iar pe tine

Te aud vorbind în somn,

Cu-n dulce glas mă chemi pe mine,

Zicându-mi:Te ador.

Ce dulce este-a ta strigare

În șoaptă când tu îmi vorbești

Când tu mă strigi iar eu suspin

Și eu din somn iar mă trezesc.

Aș vrea să simt a ta chemare

Din tot suspinul ce îl port;

S-adorm mereu la tine-n brațe

Când plânsul meu nu-l mai suport.

Atât de dulce e tăcerea

Când lacrimile curg șiroi -

Mai bine-mi e când simt durerea

Când eu în suflet iar te port.

Mai mult...

Dușman mi-i...timpul!

Dușman îmi este timpul

Prieten bun am în condei,

Iar muză-mi e soția dragă

Ce clipa îmi încarcă cu idei.

Aș vrea să alungesc minutul

Să am răgaz să spun povești,

Puse cu rimă în vers de poezie

Și bucuros să fiu, că mă citești.

Dar câte n-aș mai vrea să scriu

Dacă ziua, ar cuprinde noaptea,

De copilăria mea, în primul rand

Și, despre soție, ce-mi e jumatea.

Și tare multe aș avea de povestit

De ce voi știți, dar ci...de neștiute

Care în timp mi-au brăzdat viața

Și-aș vrea acum, să fie cunoscute.

Nu am nimic de ținut la secret

Și care ar putea să mă,,rușine ",

Doar, c-am uitat...să..mărturisesc

Că faptele făcute-s...prea puține.

Dar știu că nimeni nu oprește timpul

Și că acesta este hoț...furând mereu,

Așa că nu-mi rămâne...decât să cer

Ceva în plus...de la Bunul Dumnezeu!

Mai mult...

Beție, ah…

Beție, ah, visare-n ceașcă prinsă,

Ce-ntinzi pe la urechi țambale lungi,

Când cuib îți faci în mintea mea învinsă,

Zorești tot răul cuget să-l alungi:

Pândești ca uliul cel ager prada

Și ciocu-ți vajnic ți-l înfigi în ea,

Cum duhului i-aștepți în apă nada,

Să îl trădeze, pentru-al înșfăca.

Dar totuși îmi spun, pirotind pe ornic,

Laconic spirit, bun doar de zăcut:

„La vrajă fost-a vinu-atât de dornic,

De parc-ar vrea-o iar de la-nceput...”

Blestem ori deasă binecuvântare,

Îi dau ebrietății sărutare.

Mai mult...

Lupii timpurilor noastre

Peisagistică și terminologie specifice locurilor natale.

Urlã lupii-n Cioaca Morii,

Urlã la Releu!

Se-nspãimântã trecãtorii,

Mã-nspãimânt şi eu!

Urlã lupii în Fundata,

Şi, urlând aşa,

Sar deodatã, gata-gata

De-a mã sfâşia!

Urlã lupii-n Câmpul-Babii

Urlã satu-ntreg;

Şi de ce se mirã şvabii,

Chiar cã nu-nţeleg!

Urlã lupii, urlã-ntruna

În Vârf la Grãdini;

Urlã cãtre cei de-ai casei

Şi-apoi la strãini!

Urlã lupii! Sigur, urle,

Cât mai pot urla!

Cã n-au cum, o veşnicie

Sã tot urle-aşa!...

Mai mult...

Fiule ești botezat?

Ca părinte-i important,

Să ai fiul botezat.

Din râul Dumnezeiesc,

La botez apă primesc,

Și e sfințită de el,

Duhul de la Dumnezeu.

Îl am în sufletul meu,

Mă veghează e cu mine,

Și îmi face numai bine.

Botezul a fost lăsat,

De măritul împărat...

Și ISUS s-a botezat,

Așa cum a fost lăsat,

Cu iubire către noi,

Să ne ajute la nevoi.

Mai mult...

Cercetează-mă Doamne

Cearcă-mă de vrei Părinte

Mă cercetează Te rog

Să nu mai fac neajunsuri

Că-s slăbit și-s al Tău rob

Că așa îmi dau silința

Și mă ostenesc mereu

Dar nu pot săvârși lucrul

Fără ajutorul Tău

Să veghem în zi și-n noapte

La glasul Lui cel ceresc

Care spune și mă-ndeamnă

Să-L caut să mă smeresc

De demult din depărtare

Din copilăria mea

Pe El l-am avut aproape

Calea Domnul mi-o păzea

Parcă văd și azi aievea

Din acele depărtări

De prin văi și munți și dealuri

Toate-a Lui bune lucrări

Că prin multele primejdii

Ce-am trecut în a mea viață

Domnul nostru s-a-ndurat

Și mereu mi-a dat speranță

Și m-a scos din curse grele

Și mereu m-a întărit

Ajutor mi-a fost în toate

Duhul mi l-a liniștit

Și când îmi aduc aminte

Drumul ce parcurs-am eu

Gândurile îmi inundă

Ca o apă duhul meu

Văd a mea copilărie

Ce-am avut și am trăit

Și îmi văd și-a mele fapte

Ce pe mine m-au vădit

Îmi aduc aminte bine

Când mică eram de tot

Cum părinții mă-nvătară

Cum în viață să mă port

Și pe Tine să știu bine

Să Te rog și să Te cat

Să fiu trează-n tot momentul

De Tine să nu mă despart

Slavă Ție Domn Preasfinte

Că părinți mie mi-ai dat

Să mă crească și să-mi spună

Lucrul Tău cel minunat

Te rog dă-le-n dar iertare

Pentru ce-au mai făptuit

A mea inimă Te roagă

Căci ca oameni au greșit

A Ta milă Bun Părinte

Cu noi pururea a fost

Și cu drag ne-ai ocrotit

Fiindu-ne Bun adăpost

Cum Te îndurași, o! Doamne

Că știai ce eu voi face

Dar, o! mare-i a Ta milă

Și-ale Tale binefaceri

Mulțumiri trimitem Ție

Pentru sprijinul divin

Acum în această viață

Și-ntru veci de veci amin

Mai mult...

Durere 4

Să-mi furi timpul din viața pe care demult am pierdut-o și sa te-n tristeze tristețea ce-o cred fericire ,

Să-mi privești zilele ce se scurg înșiruite pe-un fir al vieții murdar de amintiri nedemne,

Să-mi dai sa cred ca pot sa fiu un colt în lumea pătată de propriile gânduri îndepărtate de adevăr,

Înseamnă să-mi dai ce n-am,sa cred ca pot,sa vreau mai mult, sa-n văț ce vreau dar să-mi iei ce am!

Mai mult...

Durere 3

Ma plimb cu tine in fiecare zi de brat,

Si-a ajung sa cred ceea ce tu vrei sa nu.

Privim,gandim,judecam, ne consultam,

De ani de zile in fiecare zi ne certam!

Gandul blestemat trezeste umbre in mine,

Care vor,care pot ,care-n gol ma duc.

Ma sfasie vuietul,imi strapunge inima,

Constiinta-mi sangereaza ,simturile-mi mor.

Coplesit de ura ce o simt pentru mine,

In stanga si-n dreapta cu jale arunc.

Ingenuchiat ,imi smulg inima din piept,

Cu pumnalul incins cu regret o sfartec.

Seninatatea de pe chip ma minte ca am reusit,

Ca eu pe eul meu prin sange l-am ucis.

De puteri sleit ma trezesc dezamagit,

Ca eu pe mine nu pot sa ma ucid!

Mai mult...

Durere 1

Cu sangele fiert ,respir greu,

Cu durere-n suflet imi adun privirea,

Fara motiv,fara dorinta si fara cust,

Incerc sa-mi adun trupul marod de o minte bolnava.

Umbra-mi sopteste ca merit tot,

Ca-s nedemn de mine si de mintea mea,

Ca mai bine stau ca-mi este harazit sa-n-dur,

Sa doara ca merit,sa ard ca merit ,sa mor is menit!

Mai mult...

Durere 4

Să-mi furi timpul din viața pe care demult am pierdut-o și sa te-n tristeze tristețea ce-o cred fericire ,

Să-mi privești zilele ce se scurg înșiruite pe-un fir al vieții murdar de amintiri nedemne,

Să-mi dai sa cred ca pot sa fiu un colt în lumea pătată de propriile gânduri îndepărtate de adevăr,

Înseamnă să-mi dai ce n-am,sa cred ca pot,sa vreau mai mult, sa-n văț ce vreau dar să-mi iei ce am!

Mai mult...

Durere 3

Ma plimb cu tine in fiecare zi de brat,

Si-a ajung sa cred ceea ce tu vrei sa nu.

Privim,gandim,judecam, ne consultam,

De ani de zile in fiecare zi ne certam!

Gandul blestemat trezeste umbre in mine,

Care vor,care pot ,care-n gol ma duc.

Ma sfasie vuietul,imi strapunge inima,

Constiinta-mi sangereaza ,simturile-mi mor.

Coplesit de ura ce o simt pentru mine,

In stanga si-n dreapta cu jale arunc.

Ingenuchiat ,imi smulg inima din piept,

Cu pumnalul incins cu regret o sfartec.

Seninatatea de pe chip ma minte ca am reusit,

Ca eu pe eul meu prin sange l-am ucis.

De puteri sleit ma trezesc dezamagit,

Ca eu pe mine nu pot sa ma ucid!

Mai mult...

Durere 1

Cu sangele fiert ,respir greu,

Cu durere-n suflet imi adun privirea,

Fara motiv,fara dorinta si fara cust,

Incerc sa-mi adun trupul marod de o minte bolnava.

Umbra-mi sopteste ca merit tot,

Ca-s nedemn de mine si de mintea mea,

Ca mai bine stau ca-mi este harazit sa-n-dur,

Sa doara ca merit,sa ard ca merit ,sa mor is menit!

Mai mult...

Durere 4

Să-mi furi timpul din viața pe care demult am pierdut-o și sa te-n tristeze tristețea ce-o cred fericire ,

Să-mi privești zilele ce se scurg înșiruite pe-un fir al vieții murdar de amintiri nedemne,

Să-mi dai sa cred ca pot sa fiu un colt în lumea pătată de propriile gânduri îndepărtate de adevăr,

Înseamnă să-mi dai ce n-am,sa cred ca pot,sa vreau mai mult, sa-n văț ce vreau dar să-mi iei ce am!

Mai mult...

Durere 3

Ma plimb cu tine in fiecare zi de brat,

Si-a ajung sa cred ceea ce tu vrei sa nu.

Privim,gandim,judecam, ne consultam,

De ani de zile in fiecare zi ne certam!

Gandul blestemat trezeste umbre in mine,

Care vor,care pot ,care-n gol ma duc.

Ma sfasie vuietul,imi strapunge inima,

Constiinta-mi sangereaza ,simturile-mi mor.

Coplesit de ura ce o simt pentru mine,

In stanga si-n dreapta cu jale arunc.

Ingenuchiat ,imi smulg inima din piept,

Cu pumnalul incins cu regret o sfartec.

Seninatatea de pe chip ma minte ca am reusit,

Ca eu pe eul meu prin sange l-am ucis.

De puteri sleit ma trezesc dezamagit,

Ca eu pe mine nu pot sa ma ucid!

Mai mult...

Durere 1

Cu sangele fiert ,respir greu,

Cu durere-n suflet imi adun privirea,

Fara motiv,fara dorinta si fara cust,

Incerc sa-mi adun trupul marod de o minte bolnava.

Umbra-mi sopteste ca merit tot,

Ca-s nedemn de mine si de mintea mea,

Ca mai bine stau ca-mi este harazit sa-n-dur,

Sa doara ca merit,sa ard ca merit ,sa mor is menit!

Mai mult...

#Interesant Poem: Lost Poem: Mama Lista celor mai vândute cărți Cartier de istorie, proză, poezie, albume, pentru copii și adolescenți Poem: Constelația Gemenilor Poem: disensiuni/1 Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)” Poem: Șoapte de dimineață Poem: Meteorit Câte cărți din această listă de 130 de romane din literatura română și universală le-ai citit?

Durere 2

Poezii din aceiaşi categorie

Alte poezii ale autorului