2  

O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău

poezii.online O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău

O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău. Volumul intitulat "La rossa della Solitudine ", adică "Trandafirul Singurătăţii", a fost elaborat de scriitorul italian Francesco Altieri.

Prezentarea a avut loc la bustul poetului din Parcul Central, unde s-a dat startul Festivalului Internaţional de Poezie " Grigore Vieru ".

Aşa sună în limba italiană câteva versuri din poezia "În Limba Ta", de Grigore Vieru. Scriitorul italian a recitat câteva poezii din cele 70 pe care le-a tradus şi publicat în lucrare.

"E foarte important pentru noi pentru că nu este practic o cultură de poezie românească din Italia. Au fost traduse Eminescu bineânţeles, Blaga, dar erau elemente fără continuitate", a spus FRANCESCO ALTIERI, poet italian.

Poeţi, traducători și critici literari din Republica Moldova, Italia și România au fost prezenţi la evenimentul de lansare. Şi câţiva elevi care îi admiră creaţia poetului au depus flori şi au recitat poezii.

" În limba ta ţi-e dor de mama şi vinul e mai vin, şi prânzul e mai prânz. Şi doar în limba ta poţi râde singur. ".

Călin Vieru spune că an de an, festivalul dedicat tatălui său adună personalităţi notorii, fapt ce-l bucură.

" Mereu avem oaspeţi mulţi, de calibru, de peste hotare de data asta. Au venit câţiva traducători din Italia. Mai mulţi scriitori, traducători, critici literari din România. Acest lucru n-are cum să nu mă bucure", a spus CĂLIN VIERU, feciorul lui Grigore Vieru.

După evenimentul de la bust, invitaţii au mers la Uniunea Scriitorilor unde au mai fost prezentate trei monografii care descriu viaţa şi scrierile poetului.

"Cu această ocazie lansăm mai multe cărţi apărute peste an. Noi ne învrednicim de la un festival la altul să găsim un traducător pentru că asta ne-am propus în programul primei ediţii", a spus DANIEL CORBU, poet român.

"Când el a venit la editura lui Daniel Corbu, unde eu eram redactor acolo şi împreună cu el făceam selecţie de texte la Opera Taina care mă apără. Şi aveam ocazii să stau de vorbă cu el şi să vorbim despre poezia lui şi să interpretăm poezia lui şi să o comentăm în contextul european", a spus PAUL GORBAN, critic literar România.

Cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru” va dura timp de două zile. Un simpozion va avea loc la Academia de Ştiinţe.


Preluat de la: Publika.md
Postat 14 mai 2019

Creaţii aleatorii :)

Dormi

Daca ai fi-n povesti, ai fi craiasa

Si intregul univers ti s-ar alina in ochi

Sa stii ca un Luceafar te admira din fereastra, 

Lumina lui, relevandu-te cat dormi.

 

Mirosul tau, ma lasa sa traiesc

Faptura ta, culeasa din bobi de soare

Mangaie spiritul ceresc,

Mangaie o infinitate intreaga.

 

Si cand te intorci cu spatele la geam

Nemurirea unui inger se termina,

Tot ce-i luat din plai si guri de rai

Luna, stele - toate plang, cu lacrimi de rugina.

 

Cerul, infinit de plin, in pauza - 

S-a ferecat letal

Intr-o tacere de suspin, si-acum reteaza

Ca o zgaraietura in metal

 

Si o gratie argintie se dizolva in contrast

Cu melodia corosiva, ce o rasuna hornul

Dar acel inger dornic, inca sta la al tau cap

Si resemnat iti tot vegheaza somnul.

Mai mult...

Doar ei!

Sunt acolo când te naști,
Sunt acolo în prima zi de școală,
Sunt acolo când termini școala,
Sunt acolo când pleci din gară,
Sunt acolo în ziua cea mare,
Sunt acolo după un an, după zece ani,
Sunt acolo la primul nepot

Și te asigură mereu că te vor iubi necondiționat!

Mai mult...

Scrisoarea 1

Faurita din ochi de demiurg

Din ale dorindelor meschine

Mi te-a adus Dumnezeu pe pamant

Ca sa te iubesc doar pe tine,

 

Cu a ta stralucire, unica pe pamant,

O scanteie iti sare din a ta privire,

Lasandu-ma sa te caut muribund

Alunecand nebun printre stele...

 

Dragostea noastra, un rau involburat

Ce salbatic curge pe cai necunostute

Ce-mi dai inimii doar alint

Iar sufletului, dorinte invrajbite.

 

Ma mai strabate prin suflet un jint

Inlatuindu-ma de sperante pierdute,

Oare tu dragoste la mine, na-i gasit?

Sau mai lasat sa sufar si pentru tine....

 

 

Mai mult...

Oftat și mângâiere

Răsună din străfunduri,

Din suflet, din mănunchiuri,

Din eu-l meu profund,

Suferințe ce se ascund.

 

Oftat și mângâiere,

Și bucurii ca o refugiere,

În griji împletite,

Cu greu stăpânite.

Mai mult...

Legea compensatiei

Mi am uitat trupul in groapa marianelor

De omenire inca neexploatata

In drumul spre Everest

Sub un brad argintiu ca sa gasesc

Amabitia mea nemaritata

Dar care inca asteapta a sosi

Speranta dulce spectatoare

In valurile oceanului intunecat

Fara a da vreo scapare

Bustului meu decapitat

 

De ura celor ce rostesc

Cuvinte cu sageti de foc 

Inspre apa protectoare

Nu aveam sa le dejoc

Nu mi permit sa ragusesc

Cuvinte aromate drept rasplata

Hrana rechinilor ce pandesc

Slabirea trairilor firesti

Plecand fara a lasa vreo pata

Sperantei mele,naufragiata

Mai mult...

Ai nimănui

Dincolo de tot și toate suntem noi și-a noastre vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc  a fi-n zadar!
...
Lumea este sub obrocul întunericului greu,
Toate merg înspre pustiul rămas fără Dumnezeu,
Toate sunt o coajă goală învelită în sclipici,
Toți se zbat să pară mari însă parcă-s tot mai mici!
...
Instinctul stăpânește totul, rage-n oameni ca un leu
Lanțul poftelor atârnă, peste suflet, tot mai greu,
Viciile sunt la modă, viciu-nseamnă viață bună,
Iar înțelepciunea zace, părăsită, în țărână!
...
Omul bântuie bezmetic, rătăcind drumul și scopul,
Cum era odinioară de-a dat peste el potopul,
Atunci când a fost creat s-a strecurat o greșeală,
Pentru că n-a ieșit ființă, ci un soi de formă goală!
...
Cândva înțelepții lumii au lăsat cuvinte grele
Pătrunși fiind de adevărul aflat dincolo de stele,
Dar cu timpul omenirea a pierdut vechea lumină,
Ca un pom rupt de furtună rămas fără rădăcină!
...
Dincolo de tot și toate, suntem gânduri, suntem vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc  a fi-n zadar!
...
Lumea-n care ne-am născut e parcă tot mai departe,
Speranțele ce n-au murit, sunt nădăjduiri deșarte,
Lumea noastră e pe ducă, ducă-se de-i voia Lui,
Oricum sub cerul tot mai gol suntem deja al nimănui!

Mai mult...