Dumnezeu a plouat peste mine
Dumnezeu a plouat peste mine,
Cu lacrimi cât bobul de rouă,
Mânat fiind de sentimente haine,
Am deschis umbrela, dorind să nu plouă.
Am căutat să sărut mâini de mojici,
M-am târât prin mizerii umane,
Am supărat pe părinţi şi amici,
Şi-am distrus iubiri diafane.
M-am înrolat în legiunea străină,
Străină de mine şi tot ce-am trăit,
Duşmani mi-am făcut dintre cei fără vină,
Iubind ce-am urât şi urând ce-am iubit.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Presar câte-un picur de obscur
Poem: Pește preistoric în italiană
ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA CHISINĂU. Cum a influențat țuica apariția poporului român
Poem: Scumpă mea învățătoare
Poem: Caut totul dar în acelaşi timp altceva… glosă
În luna iunie, editura Cartier a adus cititorilor ediții canonice ale scriitorilor canonici
Poem: Privirea ta!
Poem: Emoție de toamnă de Nichita Stănescu în italiană
Salonul Internațional de Carte „Bookfest” începe astăzi la Chișinău