Soarele și luna
Tristul soarele iese pe cer,
O vede cum pleacă mâhnită,
Și o lacrimă caldă, cade disper,
Unde-i acum? Dar o întrebare venită.
Doi îndrăgostiți: luna și soare,
Dar în veci sunt despărțiti.
"Speranța ultima moare",
Sunt cuvinte doar vorbiți.
Răsărit și apus le separe,
Și nu vor fi niciodată împreună.
Cât de dureros este,
Că au o iubire comună.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Amurg de toamnă
Poem: Iluzie perfectă
O tânără de 13 ani din Pakistan și-a propus să citească cărți din fiecare țară
Poem: Viata
Poem: Bătrânica hoață în norvegiană
Curiozități despre viaţa secretă a marilor scriitori
Poem: Cine oare?
Poem: Asemeni bradului în zile de An Nou
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?