O vorbă...
O vorbă mult prea rea,
Ai aruncat fără căință,
Și a lăsat în urma sa,
Noian de suferință.
O vreme de tăcere,
În calea mea ai pus,
Și ochiu-ntruna cere,
O lacrimă în plus.
Un gest de amăgire,
Pe chip ți se arată,
Iar pura mea iubire,
E-n turnuri ferecată.
Și stau de atâta vreme,
Arzând cu doru-n piept,
Iar inima se teme,
Că veșnic o s-aștept.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Zăpadă în Martie
Poem: În zadar în daneză
Tânărul Dumitru Rău a lansat volumul de poezii „Parfum de dragoste”. Prietenii l-au asemănat cu Grigore Vieru
Poem: Et si tu n'existais pas în engleză
Poem: Forțele răului
Carte vs Film. 10 autori care detestă versiunile ecranizate ale operelor sale
Poem: Speranța, pâinea omului sărac
Poem: Carpe diem
O scriitoare moldoveană a câştigat Premiul European pentru Literatură