Poezie pentru poezia mea
Iubito tu ești poezia mea,
Și-ți scriu o poezie doar cu înțeles de taină pentru tine,
Care să aibă de toate,dramă,comedie,
Deloc hazlie căci tu ești poezia mea cea serioasă,
Nemuritoare și frumoasă,
Fără egal în lumea-ntreagă!
Secretul meu acum e la vedere,
Să-l știe curioșii toți,
Nu-i prima oară când te cer să-mi fii mireasă...
Iubito tu ești poezia mea aleasă,
Poemul ce are rochie albastră
Culoarea cerului și-a mării liniștite
Cu valurile adormite dar care murmură neliniștite,
Vrând să te poarte pe cărarea către casă ,
Tu fiind poemul iubirii infinite,
Cântat armonios de mine...
Iubito tu ești poezia mea,
Și-ți scriu o poezie doar cu înțeles de taină pentru tine, Care să aibă de toate,dramă,comedie,
Deloc hazlie căci tu ești poezia mea cea serioasă, Nemuritoare și frumoasă!
(15 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Horia Stănicel
Data postării: 15 martie 2024
Vizualizări: 944
Poezii din aceiaşi categorie
Eu ştiu că seara...
Eu ştiu că seara când se lasă-ncet,
Tu pradă cazi uşor iubirii mele,
Aşa că sub salcâm te aştept,
Acum c-au răsărit şi două stele.
Şi ştiu de mijloc când am să te prind,
Că-n şoaptă îmi vei spune te iubesc,
Aşa că-n braţe te cuprind,
Acum că zeci de stele strălucesc.
Şi ştiu când părul ţi-l desfac,
Că-n ochi mă vei privi tăcută,
Aşa că ţi-l răsfir şi tac,
Acum că stele sunt peste o sută.
Şi dacă te sărut pe buze, ştiu
C-a mea vei fi iubito, de îndată,
Aşa că te sărut cu foc...târziu,
Acum când stele ard pe bolta toată.
Et si tu n'existais pas în suedeză
Et si tu n'existais pas,
dis-moi pourquoi j'existerais.
Pour traîner dans un monde sans toi,
sans espoir et sans regret.
Et si tu n'existais pas,
j'essaierais d'inventer l'amour
comme un peintre qui voit sous ses doigts
naître les couleurs du jour,
et qui n'en revient pas.
Et si tu n'existais pas,
dis-moi pour qui j'existerais.
Des passantes endormies dans mes bras
que je n'aimerais jamais.
Et si tu n'existais pas,
je ne serais qu'un point de plus
dans ce monde qui vient et qui va,
je me sentirais perdu.
J'aurais besoin de toi.
Et si tu n'existais pas,
dis-moi comment j'existerais.
Je pourrais faire semblant d'être moi,
mais je ne serais pas vrai.
Et si tu n'existais pas,
je crois que je l'aurais trouvé,
le secret de la vie, le pourquoi
simplement pour te créer,
et pour te regarder.
Et si tu n'existais pas
Dis-moi pourquoi j'existerais
Pour traîner dans un monde sans toi
Sans espoir et sans regret
Et si tu n'existais pas,
j'essaierais d'inventer l'amour
comme un peintre qui voit sous ses doigts
naître les couleurs du jour,
et qui n'en revient pas.
Och om du inte fanns
Och om du inte fanns,
berätta varför jag skulle existera.
Att hänga runt i en värld utan dig,
utan hopp och utan ånger.
Och om du inte fanns,
Jag skulle försöka uppfinna kärleken
som en målare som ser under fingrarna
Född dagens färger,
Och vem tror inte.
Och om du inte fanns,
berätta för mig för vem jag skulle finnas.
Bandbredder sover i mina armar
som jag aldrig skulle älska.
Och om du inte fanns,
Jag skulle bara vara en punkt till
i denna värld som kommer och går,
Jag skulle känna mig vilsen.
Jag skulle behöva dig.
Och om du inte fanns,
berätta för mig hur jag skulle existera.
Jag kunde låtsas vara jag,
men jag skulle inte vara sant.
Och om du inte fanns,
Jag tror att jag skulle ha hittat det,
livets hemlighet, varför
helt enkelt för att skapa dig,
och att titta på dig.
Och om du inte fanns
berätta varför jag skulle existera
Att hänga i en värld utan dig
utan hopp och utan ånger
Och om du inte fanns,
Jag skulle försöka uppfinna kärleken
som en målare som ser under fingrarna
Född dagens färger,
Och vem tror inte.
Fara tine...
Fara tine-
O bărcuța rătăcită pe mare,
O zi fara soare,
Un suflet în pustiu,
O câmpie fara flori,
O lacrima-n zori,
Un oftat târziu,
O carte nescrisă,
Un vers nerostit,
O aripă frânta,
Un vis ne-mplinit,
O floare-ofilita,
Un cânt trist,șoptit,
Un cer înnorat,
Un pas rătăcit...
S-a dus iubirea...
S-a dus iubirea,
În tainică noapte.
Umblă cu călcâie goale,
Pășind pe șoapte.
Suspine susură,
În tainică ploaie,
Luna se scaldă-ntr-o baie
De lacrimi greoaie...
Pe jos e ghețuș, cerul e smoală,
E rece afară.
Crengi încărcate de sloată,
Sunt rama tabloului în care luna se-arată.
M-afund în abis,
Abisul se-afundă întru mine.
Vântul bate, stau singur cu sufletu-nchis,
Amorțesc, și simt cum noaptea fură iubirea, dar uită de mine.
Sa suferi
Sa suferi si sa iubesti,
Sa plingi, sa patimesti.
Sa rizi si sa oftezi,
Si-n viata la greu sa cedezi.
Eu te-am iubit si-am suferit,
Eu te-am iubit mereu.
Dar pe linga dragoste-am primit,
Sperante verzi, si-am plins de dorul tau.
Asa cum zici ca-s vinovat,
Cum zici mereu de mine.
Mereu am plins s-am oftat,
Iubito pentru tine.
Cind sufletul a ars in mine,
Si tu pe mine mai mintit.
Eu te-am iubit si te iubesc inca pe tine,
Si te voi iubi la infinit.
Mi-e greu!
Mi-e greu să zic, că-mi este greu
Dar și mai greu, că-mi e ușor,
Când timpul trece și ani adun
Să-i scad nu pot, nu sunt trișor
Mi-e greu s-afirm că-s înțelept
Având ani buni de carte-n spate,
Cu toate astea greu îmi răspund
Unde mă-ndrept și-ncotr-o parte
Mi-e tare greu când ești departe
Și-abia aștept să-ți simt suflarea,
Chiar dacă uneori greu recunosc
Când dau de greu îmi ești salvarea
Mi-e greu când te văd supărată
Și lacrima amară ți se prelinge,
Atunci cu greu mi-aleg cuvinte
Dar știu că dragostea învinge
Tare ușor este când ai aproape
Ființa dragă pe care o iubești,
Și-n tot ce faci prezent e Domnul
E semn Divin și Lui...Să-i mulțumești!
Eu ştiu că seara...
Eu ştiu că seara când se lasă-ncet,
Tu pradă cazi uşor iubirii mele,
Aşa că sub salcâm te aştept,
Acum c-au răsărit şi două stele.
Şi ştiu de mijloc când am să te prind,
Că-n şoaptă îmi vei spune te iubesc,
Aşa că-n braţe te cuprind,
Acum că zeci de stele strălucesc.
Şi ştiu când părul ţi-l desfac,
Că-n ochi mă vei privi tăcută,
Aşa că ţi-l răsfir şi tac,
Acum că stele sunt peste o sută.
Şi dacă te sărut pe buze, ştiu
C-a mea vei fi iubito, de îndată,
Aşa că te sărut cu foc...târziu,
Acum când stele ard pe bolta toată.
Et si tu n'existais pas în suedeză
Et si tu n'existais pas,
dis-moi pourquoi j'existerais.
Pour traîner dans un monde sans toi,
sans espoir et sans regret.
Et si tu n'existais pas,
j'essaierais d'inventer l'amour
comme un peintre qui voit sous ses doigts
naître les couleurs du jour,
et qui n'en revient pas.
Et si tu n'existais pas,
dis-moi pour qui j'existerais.
Des passantes endormies dans mes bras
que je n'aimerais jamais.
Et si tu n'existais pas,
je ne serais qu'un point de plus
dans ce monde qui vient et qui va,
je me sentirais perdu.
J'aurais besoin de toi.
Et si tu n'existais pas,
dis-moi comment j'existerais.
Je pourrais faire semblant d'être moi,
mais je ne serais pas vrai.
Et si tu n'existais pas,
je crois que je l'aurais trouvé,
le secret de la vie, le pourquoi
simplement pour te créer,
et pour te regarder.
Et si tu n'existais pas
Dis-moi pourquoi j'existerais
Pour traîner dans un monde sans toi
Sans espoir et sans regret
Et si tu n'existais pas,
j'essaierais d'inventer l'amour
comme un peintre qui voit sous ses doigts
naître les couleurs du jour,
et qui n'en revient pas.
Och om du inte fanns
Och om du inte fanns,
berätta varför jag skulle existera.
Att hänga runt i en värld utan dig,
utan hopp och utan ånger.
Och om du inte fanns,
Jag skulle försöka uppfinna kärleken
som en målare som ser under fingrarna
Född dagens färger,
Och vem tror inte.
Och om du inte fanns,
berätta för mig för vem jag skulle finnas.
Bandbredder sover i mina armar
som jag aldrig skulle älska.
Och om du inte fanns,
Jag skulle bara vara en punkt till
i denna värld som kommer och går,
Jag skulle känna mig vilsen.
Jag skulle behöva dig.
Och om du inte fanns,
berätta för mig hur jag skulle existera.
Jag kunde låtsas vara jag,
men jag skulle inte vara sant.
Och om du inte fanns,
Jag tror att jag skulle ha hittat det,
livets hemlighet, varför
helt enkelt för att skapa dig,
och att titta på dig.
Och om du inte fanns
berätta varför jag skulle existera
Att hänga i en värld utan dig
utan hopp och utan ånger
Och om du inte fanns,
Jag skulle försöka uppfinna kärleken
som en målare som ser under fingrarna
Född dagens färger,
Och vem tror inte.
Fara tine...
Fara tine-
O bărcuța rătăcită pe mare,
O zi fara soare,
Un suflet în pustiu,
O câmpie fara flori,
O lacrima-n zori,
Un oftat târziu,
O carte nescrisă,
Un vers nerostit,
O aripă frânta,
Un vis ne-mplinit,
O floare-ofilita,
Un cânt trist,șoptit,
Un cer înnorat,
Un pas rătăcit...
S-a dus iubirea...
S-a dus iubirea,
În tainică noapte.
Umblă cu călcâie goale,
Pășind pe șoapte.
Suspine susură,
În tainică ploaie,
Luna se scaldă-ntr-o baie
De lacrimi greoaie...
Pe jos e ghețuș, cerul e smoală,
E rece afară.
Crengi încărcate de sloată,
Sunt rama tabloului în care luna se-arată.
M-afund în abis,
Abisul se-afundă întru mine.
Vântul bate, stau singur cu sufletu-nchis,
Amorțesc, și simt cum noaptea fură iubirea, dar uită de mine.
Sa suferi
Sa suferi si sa iubesti,
Sa plingi, sa patimesti.
Sa rizi si sa oftezi,
Si-n viata la greu sa cedezi.
Eu te-am iubit si-am suferit,
Eu te-am iubit mereu.
Dar pe linga dragoste-am primit,
Sperante verzi, si-am plins de dorul tau.
Asa cum zici ca-s vinovat,
Cum zici mereu de mine.
Mereu am plins s-am oftat,
Iubito pentru tine.
Cind sufletul a ars in mine,
Si tu pe mine mai mintit.
Eu te-am iubit si te iubesc inca pe tine,
Si te voi iubi la infinit.
Mi-e greu!
Mi-e greu să zic, că-mi este greu
Dar și mai greu, că-mi e ușor,
Când timpul trece și ani adun
Să-i scad nu pot, nu sunt trișor
Mi-e greu s-afirm că-s înțelept
Având ani buni de carte-n spate,
Cu toate astea greu îmi răspund
Unde mă-ndrept și-ncotr-o parte
Mi-e tare greu când ești departe
Și-abia aștept să-ți simt suflarea,
Chiar dacă uneori greu recunosc
Când dau de greu îmi ești salvarea
Mi-e greu când te văd supărată
Și lacrima amară ți se prelinge,
Atunci cu greu mi-aleg cuvinte
Dar știu că dragostea învinge
Tare ușor este când ai aproape
Ființa dragă pe care o iubești,
Și-n tot ce faci prezent e Domnul
E semn Divin și Lui...Să-i mulțumești!
Alte poezii ale autorului
Eu,tu,noi
Eu,tu,noi!
Fericirea este în doi!
Apoi noutatea zilei este ea...
Dragostea ce-i răspândită pretutindeni !
Ai vazut albina cum sărută florile,
Culegând aroma parcă interminabil în zborul ei?
Soarele îi este prieten!
Ea fiind bucuria și clipa sau hărnicia
Zumzăie melodia aceea
Ce-o știm amândoi!
Eu,tu,noi!
Același refren,aceleași promisiuni
Ce pleacă și vin!
Nu-mi lua iubirea promisă,
Căci e absurd să-mi iei ce încă nu mi-ai dat..
Eu,tu,noi!
Fericirea este în doi!
Privește pescărușii cum își traiesc jocul,
Lacul este al lor decând lumea
Nu le pasă de noi,
Își șoptesc magice cuvinte,
A iubirii sonoră culoare ce zboară ca un nor,
Povești spuse timid,
Poate-și fac suave declarații de amor nebun,
De unde poți știi ce-și spun?
Eu,tu,noi
Existăm oare în ochii lor?
Știu ei că dragostea doare când moare,
Că există tristețe și lacrimi
Și disperare?
Sau speranțe deșarte luate de vânt,
Gânduri ce se rotesc nebunește și pleacă departe?
Oare nu vorbește fiecare floare
Fiecare culoare,fiecare rază de soare,
Cu mine,cu tine,cu noi?
Eu,tu,noi cu toții respirăm sperând că niciodată nimeni nu moare...
Apoi moartea apare cu veșmântul ei negru și trist!
Eu,tu,noi...
Cum să nu mai fim?
Să ne pierdem veșnic ca un praf risipit de vânt...
Și dacă totuși moartea e cea care moare
Și nu are ultimul cuvânt?
Cred că-i mai potrivit un final optimist,
Tu o să-mi spui că mă iubești infinit,
Iar eu te voi ține strâns
Parfumul magic să-ți simt
Și-ți voi spune că nu-i vis!
Eu,tu,noi
Iubito,fericirea este în doi!
(25 februarie 2023-Irepetabila iubire)
Cine sunt eu
Ce simplu-ar fi
Să știu cine-s eu..
Sunt doar un simplu om cu siguranță,
N-am auzit încă vorbindu-se de mine,
Dar poate aș fi vrut să fiu un zeu..
Unul din ale Olimpului legende
Sau mai degrabă al vechii Rome,
Nu sună chiar așa de rău,
Să pot să zbor,nemuritor
Puternic,invincibil de dragul tău,
Liber ca pasărea ce taie cerul
În zborul său,
Sau poate zeul ce-ți aparține numai ție
Amorezat precum un sclav de-a sa stăpână ,
Să te sărut până în zori,
Să te iubesc fără să vreau
Fără să știu cine sunt eu
Sau care este adevărul meu,
De biet om muritor
Sau zeu.....
(15 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Ești cea mai frumoasă
Câți cavaleri plini de curaj
Nobili cu mari averi,
Toți te-ar dori a lor nevastă,
Neștiind niciunul că inima ți-e dată,
Că tatăl tău,Vasile Împărat deja te-a dat....
Dar cui...se vor întreba cu toții
Și cum este posibil așa ceva
Când Marele turnir urmează cât de curând...
Iar în duel se vor întrece toți aceștia,
Care nebuni de dragul tău
Pe rând vor și muri....
Ohhh câtă frumusețe trebuie să ai
Preablândă Vasilica,
Să te dorească atâția curajoși,
Iar ție nici să-ți pese....!
Să fie Horia Stănicel demn de-a ta iubire?
Și cine-i acesta de care nimeni n-a auzit?
Nu-i prăpăditul acela de poet
Care te-a cucerit cu multele poeme
Ce ți le scrie zilnic,
Și vrea până si degetele de la picioare să ți le fure cu săruturi?
Se pare că nu vrei secretul să ți-l spui,
E treaba ta frumoaso,
Te las acum că trebuie povestea s-o închei!
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Distinsă doamnă
Distinsă doamnă să-nceapă show-ul ,
Să ne "iubim" până apare curcubeul,
Ascultă ploaia ce suspină la fereastră,
Dar și ecoul ce sosește tot pe-acolo,
Cântat de patul nostru șubrezit,
Noi tineri ne simțim dar nu mai suntem,
Iar de decență nici c-am auzit!
*
Distinsă doamnă te aștept de-o viață,
Și iată c-ai apărut precum o vrăjitoare,
Te plimbi agale în visele-mi fugare,
Pe mătura-ți vrajită,
Apoi dispari cum ai venit!
Există un sfârșit si la sfârșit
Chiar dacă nu este-nceput nimic,
Caci de iubire nimic n-am pomenit!
(1 august 2022-6 martie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Obraznica moarte
Omul se teme de moartea
Care se plimbă din casă în casă
Și-i peste tot prezentă nebuna!
Unii o cheamă în glumă,
Alții o strigă pe nume sau înjură...
O gonesc,o alungă, o blesteamă să plece,
Dar ea știe să revină-ntotdeauna!
Perversa seceră viețile cu-a sa lungă coasă...
Moartea e hâdă, bătrână, urâtă și rea,
Bea țuică de prună și cafea
Fumează trabuc,obraznic,când vrea,
E arogantă și-are blugi rupți,
Se-mbracă la moda prezentă,
Chiar dacă-i antică,știe ce vrea!
Vorbește urât o limbă știută doar de ea,
Bune maniere nu are!
Răpește bătrâni sau copii sau ce vrea...
İntră-n bordeie prăpădite sau palate aurite,
Să-și ia prada să plece....
Revine iarăși și iarăși de neoprit,
Povestea pare tristă de-ar fi doar atât...
Căci moartea la rându-i a fost omorâtă și ea,
Dumnezeiască minune,chiar așa...
Să creadă fiecare ce vrea!
(2 noiembrie 2022 Horia Stănicel-Irepetabila iubirel
Pe drumul cel bun
Iubito,
Noi suntem cei care făurim drumul cel bun..
Nebun este omul care crede că drumul este dinainte parcurs,
Sau că destinul distrus vine implacabil pe ascuns,
Iar cel ce se lasă condus de așa zisa soartă să cadă în groapă,
Este lașul ce fuge de viață
Ori mai degrabă sinucigașul ce nu merită să se bucure de viață!
Iubito,eu te iubesc pe drumul cel bun ca un nebun,
De restul nu-mi pasă,
Asta vroiam să îți spun,
Și îți spun că drumul e bun sau nebun,
Depinde de cine îl cheamă...
(Vasilica dragostea mea 4 oct 2023)
Eu,tu,noi
Eu,tu,noi!
Fericirea este în doi!
Apoi noutatea zilei este ea...
Dragostea ce-i răspândită pretutindeni !
Ai vazut albina cum sărută florile,
Culegând aroma parcă interminabil în zborul ei?
Soarele îi este prieten!
Ea fiind bucuria și clipa sau hărnicia
Zumzăie melodia aceea
Ce-o știm amândoi!
Eu,tu,noi!
Același refren,aceleași promisiuni
Ce pleacă și vin!
Nu-mi lua iubirea promisă,
Căci e absurd să-mi iei ce încă nu mi-ai dat..
Eu,tu,noi!
Fericirea este în doi!
Privește pescărușii cum își traiesc jocul,
Lacul este al lor decând lumea
Nu le pasă de noi,
Își șoptesc magice cuvinte,
A iubirii sonoră culoare ce zboară ca un nor,
Povești spuse timid,
Poate-și fac suave declarații de amor nebun,
De unde poți știi ce-și spun?
Eu,tu,noi
Existăm oare în ochii lor?
Știu ei că dragostea doare când moare,
Că există tristețe și lacrimi
Și disperare?
Sau speranțe deșarte luate de vânt,
Gânduri ce se rotesc nebunește și pleacă departe?
Oare nu vorbește fiecare floare
Fiecare culoare,fiecare rază de soare,
Cu mine,cu tine,cu noi?
Eu,tu,noi cu toții respirăm sperând că niciodată nimeni nu moare...
Apoi moartea apare cu veșmântul ei negru și trist!
Eu,tu,noi...
Cum să nu mai fim?
Să ne pierdem veșnic ca un praf risipit de vânt...
Și dacă totuși moartea e cea care moare
Și nu are ultimul cuvânt?
Cred că-i mai potrivit un final optimist,
Tu o să-mi spui că mă iubești infinit,
Iar eu te voi ține strâns
Parfumul magic să-ți simt
Și-ți voi spune că nu-i vis!
Eu,tu,noi
Iubito,fericirea este în doi!
(25 februarie 2023-Irepetabila iubire)
Cine sunt eu
Ce simplu-ar fi
Să știu cine-s eu..
Sunt doar un simplu om cu siguranță,
N-am auzit încă vorbindu-se de mine,
Dar poate aș fi vrut să fiu un zeu..
Unul din ale Olimpului legende
Sau mai degrabă al vechii Rome,
Nu sună chiar așa de rău,
Să pot să zbor,nemuritor
Puternic,invincibil de dragul tău,
Liber ca pasărea ce taie cerul
În zborul său,
Sau poate zeul ce-ți aparține numai ție
Amorezat precum un sclav de-a sa stăpână ,
Să te sărut până în zori,
Să te iubesc fără să vreau
Fără să știu cine sunt eu
Sau care este adevărul meu,
De biet om muritor
Sau zeu.....
(15 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Ești cea mai frumoasă
Câți cavaleri plini de curaj
Nobili cu mari averi,
Toți te-ar dori a lor nevastă,
Neștiind niciunul că inima ți-e dată,
Că tatăl tău,Vasile Împărat deja te-a dat....
Dar cui...se vor întreba cu toții
Și cum este posibil așa ceva
Când Marele turnir urmează cât de curând...
Iar în duel se vor întrece toți aceștia,
Care nebuni de dragul tău
Pe rând vor și muri....
Ohhh câtă frumusețe trebuie să ai
Preablândă Vasilica,
Să te dorească atâția curajoși,
Iar ție nici să-ți pese....!
Să fie Horia Stănicel demn de-a ta iubire?
Și cine-i acesta de care nimeni n-a auzit?
Nu-i prăpăditul acela de poet
Care te-a cucerit cu multele poeme
Ce ți le scrie zilnic,
Și vrea până si degetele de la picioare să ți le fure cu săruturi?
Se pare că nu vrei secretul să ți-l spui,
E treaba ta frumoaso,
Te las acum că trebuie povestea s-o închei!
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Distinsă doamnă
Distinsă doamnă să-nceapă show-ul ,
Să ne "iubim" până apare curcubeul,
Ascultă ploaia ce suspină la fereastră,
Dar și ecoul ce sosește tot pe-acolo,
Cântat de patul nostru șubrezit,
Noi tineri ne simțim dar nu mai suntem,
Iar de decență nici c-am auzit!
*
Distinsă doamnă te aștept de-o viață,
Și iată c-ai apărut precum o vrăjitoare,
Te plimbi agale în visele-mi fugare,
Pe mătura-ți vrajită,
Apoi dispari cum ai venit!
Există un sfârșit si la sfârșit
Chiar dacă nu este-nceput nimic,
Caci de iubire nimic n-am pomenit!
(1 august 2022-6 martie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Obraznica moarte
Omul se teme de moartea
Care se plimbă din casă în casă
Și-i peste tot prezentă nebuna!
Unii o cheamă în glumă,
Alții o strigă pe nume sau înjură...
O gonesc,o alungă, o blesteamă să plece,
Dar ea știe să revină-ntotdeauna!
Perversa seceră viețile cu-a sa lungă coasă...
Moartea e hâdă, bătrână, urâtă și rea,
Bea țuică de prună și cafea
Fumează trabuc,obraznic,când vrea,
E arogantă și-are blugi rupți,
Se-mbracă la moda prezentă,
Chiar dacă-i antică,știe ce vrea!
Vorbește urât o limbă știută doar de ea,
Bune maniere nu are!
Răpește bătrâni sau copii sau ce vrea...
İntră-n bordeie prăpădite sau palate aurite,
Să-și ia prada să plece....
Revine iarăși și iarăși de neoprit,
Povestea pare tristă de-ar fi doar atât...
Căci moartea la rându-i a fost omorâtă și ea,
Dumnezeiască minune,chiar așa...
Să creadă fiecare ce vrea!
(2 noiembrie 2022 Horia Stănicel-Irepetabila iubirel
Pe drumul cel bun
Iubito,
Noi suntem cei care făurim drumul cel bun..
Nebun este omul care crede că drumul este dinainte parcurs,
Sau că destinul distrus vine implacabil pe ascuns,
Iar cel ce se lasă condus de așa zisa soartă să cadă în groapă,
Este lașul ce fuge de viață
Ori mai degrabă sinucigașul ce nu merită să se bucure de viață!
Iubito,eu te iubesc pe drumul cel bun ca un nebun,
De restul nu-mi pasă,
Asta vroiam să îți spun,
Și îți spun că drumul e bun sau nebun,
Depinde de cine îl cheamă...
(Vasilica dragostea mea 4 oct 2023)