4  

Autorul Vladimir Potlog

Constelația autorului
poezii.online Vladimir Potlog
Inregistrat pe: 21 decembrie 2024 46 creaţii 9 1

Total

46 creaţii
Trei trandafiri
73 21 august
Clipe de neuitat
191 29 iulie
Un înger drăgălaș
228 19 iulie
Nu vă supărați
272 26 iunie
Ce vis
380 16 iunie
Ce frumoasă e viața
1 497 7 iunie
Să le mulţumim albinelor
590 25 aprilie
Ai trădat iubirea
2 1 762 31 martie
Fetița noastră
759 16 martie
Sunt femeie
717 5 martie
Într -o noapte de iarnă
790 20 februarie
Mă uit în ochii tăi
880 18 februarie
Am scris
852 3 februarie
Zeiţa mea
948 22 ianuarie
Vine un an nou
1 982 24 decembrie 2025
Să fim în doi...
996 18 decembrie 2025
Mi-a zâmbit
1 549 27 noiembrie 2025
Sărutul toamnei
706 22 octombrie 2025
Mama mea
639 14 octombrie 2025
Mama e raza mea de lumină
661 13 octombrie 2025
Iubitul meu rămâi cu bine
1 713 7 octombrie 2025
Aş vrea ca Iisus să coboare de pe cruce
608 2 octombrie 2025
Cântă-mi iubito
822 30 septembrie 2025
Mama lui Iisus
741 28 septembrie 2025
Mama lui Iisus
722 28 septembrie 2025
✨ Destinul ne-a unit
821 11 septembrie 2025
Cântă pianul
809 9 septembrie 2025
Femeia izvorul vieţii
652 26 august 2025
Am iubit și eu odată o femeie
700 18 august 2025
Dulcea mea copilărie
640 4 august 2025
A fost foamete (În memoria victimelor foametei din 1946-1947)
790 24 iulie 2025
Unica fiinţă
723 17 iulie 2025
Două lumi
708 9 iulie 2025
Cine sunt părinții
739 6 iulie 2025
Lumea ca o carte
661 2 iulie 2025
La început a fost iubirea
738 1 iulie 2025
Bătrâneţea nu este o povară
705 26 iunie 2025
Te-am pictat
750 25 iunie 2025
Iartă-le, Doamne, păcatul
750 23 iunie 2025
Sunt un om simplu
1 740 16 iunie 2025
Mi-e dor de sat Veşnicia s-a născut la sat. (Lucian Blaga)
839 16 iunie 2025
Dumnezeu ne-a dat cuvântul
697 12 iunie 2025
La revedere mare
639 11 iunie 2025
Carte izvor al înţelepciunii
949 15 februarie 2025
Iubite ne cheamă marea
1 1,046 28 decembrie 2024
Apa
1 1,168 28 decembrie 2024
Toţi autorii

Creaţii aleatorii :)

Rămâi

Dacă ai un sărut în plus, așează-mi-l pe gene,
să-mi pară grele, să-nchid
în ele lumea ta, cu josul în sus,
așa, cu zenit-ul căzut peste nadir!

Așterne-mi albastrul peste deșertul pașilor
și peste urmele lăsate veșted,
în lumi pe care le simt
cunoscute în parfumul tău.

Și nu mă duce pe mine-n
amurgul de un auriu excentric,
în care se strecoară
fiorul rece al unei eternități...

Arată-mi steaua cazătoare
și s-alergăm să-i prindem
lumina între tâmple, cu
un hohot prelung de rouă,

să curgă valuri de viață
peste ceea ce-a fost
o nemurire năstrușnică
și fără demiurg!

O, rămâi cu capul pe umărul meu,
reverie sublimă!
Această secundă ne aparține,
aproape etern!

Rămâi așa, eoni, nemișcată,
netresărită, neplânsă și fericită,
ca o copilărie nostimă
și fără de sfârșit!

Mai mult...

Timpul rămas

Număr zilele 

În tăcerea timpului;

Picură gândurile 

În bătaia vântului. 

 

În Surâsul dimineții 

Deșteptătorul sună;

Rămășițele vieții 

Le culege,le adună...

 

Oare cât mi a rămas 

Pe cărările umblate

Să port al meu pas

Spre vise inspirate..?

 

Mi e prielnic oare

Prognosticul menit

Din vremea curgătoare 

Spre fatidicul sfârșit?..

 

Și n urma mea,obscură 

Vocile mă judecă;

Să nu scap vreo picătură 

În bezna ce alunecă...

 

Și n nopțile bântuite 

Mai sper un răsărit 

Pt clipele iubite 

În suflet cuibărit..

Mai mult...

În Zadar

În zadar… îți cer doar pace,

Când nu știu să te ascult ,

În zadar … suspin și îmi place

Dacă tu mă ții drept scut.

 

În zadar… trăiesc și râd,

Dacă tu mă placi plângând.

În zadar… iubesc și ofer,

Dacă tu nu știi ce-ți cer.

 

În zadar… îmi dai vibrații ,

Dacă-n negură mă ții.

În zadar… ne iubim noi,

Dacă dansul  nu-i în doi.

 

În zadar…mă cerți, mă împaci

Dacă nu știi când să taci.

În zadar…respir iubirea,

Dacă nu imi dai nemurirea.

Mai mult...

Legământul

În tainița nopții plânge luna,

Pe-un altar de vise ne-ncetat,

Iubirea-i flacăra ce apare

Atunci când doua suflete s-au dezgolit.

 

Un vânt albastru, ce-nfioară,

Ne-aduce șoapte de departe,

Căci dragostea nu vrea să moară,

Ci leagă timpul printr-o carte.

 

Deasupra lumii, stele cad,

Ne scriu pe cer un legământ,

Iar dorul se preface-n jad,

O flacără ce naște-un jurământ.

 

Sunt eu și tu, o clipă vie,

Purtată-n umbre de mister,

Și tot ce-i drag în veci să fie,

Ca un parfum prins în etern.

Mai mult...

Șoapta din mine

În liniștea serii, când totul se stinge,

O șoaptă din mine încet mă atinge.

E dorul de vise, de clipe ce-au fost,

E umbra ce-mi cântă tăcerea pe rost.

 

Pe cer se aprinde o stea ce tresare,

Ca lacrima-n ochi ce nu vrea să dispară.

Ascund în privire o lume de gânduri,

Dar nimeni nu vede ce-i dincolo-n rânduri.

 

Mi-e frică de oameni, dar nu de durere,

Căci ea mi-e prietenă, uneori mângâiere.

Și tot ce nu spun se preface-n tăcere,

Dar tăcerea vorbește cu voce de stele.

 

Aș vrea să fiu vântul ce scapă de tot,

Să uit cine sunt, să fiu doar un nor,

Să plâng peste lume și-apoi să mă-ntorc

În mine, mai vie, mai simplă, mai dor

 

 

Mai mult...

Timpul trece

Timpul trece, devin rece

Incep sa ma gandesc si nu o numesc rautate

Pentru ca te vreau pe tine, de tine-mi place

Insa fericirea mea nu se rezuma la un vazut pe saptamana

Pratic de 4 ori pe luna

Prefer sa inchei povestea si sa apreciez timpul

Care trece si nu mai pot recupera nicio clipa, nimic macar un moment

Vreau sa ma aleg pe mine, nu sa ma multumesc cu putinul oferit de tine

Acum iti spun adio.. sper sa-ti pot spune si maine...

Mai mult...
#Interesant  Autor: Maria Giurgica
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live