Spre ce vioi etern?

Spre care vioi etern mi-te-ndrepți?
Oare, spre-o soartă ceva mai bună?
Uite, eu pe asta nu o prea cred,
Căci tot ce veșnic pare ți se poate
Duce maxim într-o lună.
 
Spre care vioi etern te îndrepți?
Oare mergi tu spre a tinereților privighetoare?
Iată, eu pe asta nu prea ți-o cred,
Și cioara poate, crede-mă, să fie cântătoare.
 
Spre ce vioi etern te îndrepți?
Spre tot ce ar putea o lume să-și dorească?
Ei, uite, eu, pentru asta, te compătimesc,
Fiindcă din solul lumesc al dorniciei
Floarea eternității tale n-are cum să crească.

Category: Thoughts

All author's poems: Rarés Girea poezii.online Spre ce vioi etern?

Date of posting: 20 января

Views: 22

Log in and comment!

Poems in the same category

Anecdote!

Ieri am fost un pic, cam prost,

Cand am prins, un peste mare,

Dar pe mal, eu nu l-am scos,

Ca n-avea....bunastare!

 

Stau la casa-n intr-un oras,

Si cresc porci, in batatura,

Vreau sa-i vand, eu, mintenas,

Ca n-am bani de...beutura!

 

As veni si azi, la lucru,

Sa castig un ban, in plus,

Dar am fost la bar, cu socru,

Si sunt, cred, un pic...cam dus!

 

Am vazut pe strada-o fata,

Si i-am zambit, pe deplin,

S-a uitat, prelung, la mine,

Si m-antrebat...de buletin!

 

Suntem, amandoi de-o seama,

Si-o iubesc pe-a mea, Marie,

Dar cand fac, vreo nebunie,

Imi sopteste...vei da sama!

 

Am, cea mai buna sotie,

Ma iubeste cu ardoare,

Dar cand am gesit, mai tare,

Nimeni, nu poate...s-o tie!

 

Azi am fost la Mall, mai frate,

Sa mancam, tot ce se poate,

Marce m-a trimis, la casa,

Nu stia, c-am cardu' acasa!

 

Mi-am luat masina buna,

Si mananca motorina,

Cand la pompa, alimentez,

Eu tot cardul...lichidez!

 

Stau la masa, totu-i gol,

Marce, e la shopping-n mall,

As manca ceva mai vere,

Dar n-am bani, nici de o bere!

 

Nu am fost atent, la scara,

Si mi-am fracturat, piciorul,

Totul s-antamplat, aseara,

Cand beam vinul...cu ulciorul!

 

 

Sunt veterinar, cu diploma,

Si tratez, tot ce gasesc,

Dar, nu animal in coma,

Frica-mi e...sa nu platesc!

 

Fac control, la alimente,

Calculez, valoarea nutritiva,

Chiar gramajul...condimente,

Instrument...papila gustativa!

 

S-a intrat de ieri, in postul mare,

Gata cu mancarurile-nfruptate,

Am acasa, o oala cu sarmale,

As manca, dar...nu se poate!

 

Cresc la tara, niste porci,

Si i-as vinde, azi, pe toti,

Dar, sunt negri, slabi, parosi,

Si n-au carne si doar...colti!

More ...

Intrebari pentru Ateu

Tu ai facut ceva ca s-a existi?
Tu fara plata azi pasesti pamintul.
Tu ai muncit ca azi sa poti privi,
Sau sa auzi si sa rostesti cuvinte?

Si oare astazi cum vei adormi?
Sau oare cine va roti Pamintul?
Si datorita cui te vei trezi
Sau cine pregateste anotimpul?

Noi n-am facut nimic sa existam
Si totusi creator exista
Noi n-am facut nimic sa respiram
Dar  inima nu se opreste.
 

More ...

Ars poetica

Cineva comparase poezia inimii cu o femeie grațioasă

 

era de fapt o forțare a metaforei

 

prin sobrietatea solemnă și persusivă a cuvântului

pentru că nicio poezie nu pornește din inimă

și nu se aseamănă cu nimic cunoscut

o tornadă nu se formează niciodată într-un pahar cu apă

și nu are grad de comparație

nu

poezia, la fel, țâșnește din adâncurile misterioase ale minții

ca un vârtej de simțire pe o axă verticală a gândului

sau ca o ciocnire între fisurile continentale ale acestuia

cu degajare de făcări

lăsând în urmă toate cadavrele sfârtecate ale alter-ego-ului

undeva, printre norii întunecați ai inconștientului, strălucesc ochii de cristal ai femeii
care dau frâu liber metaforei:
o floare în păr, două picături de rouă în urechi

atât de râvnitul Triunghi de Aur al Bermudelor de pe țărmurile Atlantidei

( identic cu numele unei femei!)
unde dispar cele mai frumoase vise ale nopții
.
și așa, din cenușa lor, renaște mereu ... poezia.

More ...

Somnum ratio

Miriapodul mă priveşte cu o sută de ochi
şi se mişcă încet către mine cu o sută de picioare
păroase.
Mă şi vede la cina de seară hăcuit de o sută de cleşti
şi servit într-o sută de feluri pe tot atâtea platouri
de oase


La ce i-or fi trebuind scârboşeniei o sută de ochi
când şi doi sunt prea mulţi laolaltă pentru destinu-i
macabru?
De ce i-or fi trebuind o sută de picioare, mă-ntreb,
când i-ar ajunge să meargă pe stârvuri doar două
sau patru?


Vin în conhorte prelungi, din milioane de părţi
şi mă privesc cu milioane de ochi injectaţi de sînge
şi ură.
Mi se urcă pe glezne, pe umeri, pe faţă, peste tot,
şi-şi scot milioane de cleşti înmuiaţi în bale şi otrava
din gură.


Staţi! le strigă jivina cu păr și solzi pe picioare
o arătare scârboasă, cum n-am mai văzut niciodată,
un monstru.
A fost o eroare, prieteni, le zice, să fiu al dracului dacă
n-a fost o eroare!
Să trăiţi, domnule! Pentru onor prezentaţi arm’! Acesta-i de-al nostru...

More ...

State of flow

defectele omenești n-au remediu

un car de flori răsturat în mijlocul drumului

în noroi

nu ascunde imperfecțiunea Creației

sângele păsării  împușcate e ca un cuțit

înfipt în inimă

trebuie să ai toate defectele fiarei

să împuști o pasăre

să strivești sub tocul pantofului un greiere

care cântă

să-ți umpli buzunarele de la haină cu pietre

și să arunci după primul fluture

pare ireal când vezi ghiocelul

deasupra zăpezii

într-un un gest aproape rușinat

de smerenie 

cerșind parcă iertare pentru toate defectele lumii…

More ...

Ceasul de Har

Din catedra de peste nori

Dumnezeu privește prin catalog

Așteaptă elevii, ei tot întârzie

În lumea mare pertrec ei azi

 

Ei cer note mari și bunătate

Dar fac absențe și răutate

Nu vor să asculte de bunul profesor

Ascultă doar de pornirile inimilor.

 

El privește ceasul său de har

Se închide curând poarta mântuiri

Puțin mai amână judecata dreaptă

Pentru toți fii nelegiuirii.

 

-Am suferit destul să văd

Degradarea creației mele scumpe

Virusul neascultări creează prăpăd

Milioane de suflete pierdute în nepăsare.

 

-Eu v-am iubit pe toți la fel

De ce ați ales voi altfel ?

Am risipit atâta har pe voi

Și nu ați devenit oameni noi.

 

-Acum însă, voi veți da socoteală

Pentru fiecare nedreptate de odinioară

Veți primi răsplata întreagă

Risipit ați și ultimul gram de milă

Toată viața mi-ați respins bunătatea divină

Și Ma-ți tratat încă și cu silă.

More ...