Author mihail
Total
3 creationsRandom creations :)
Despre iubire
Iubirea nu-i un vis ce trece,
nici vânt ce uită să mai bată,
e râu ce-n pieptul tău se-apleacă
și sapă-n stânci fără să sece.
E foc ce nu-ntreabă dacă poate,
arzând și palme, și destine,
dar cine-n flăcări nu se zbate
n-a fost iubit pe deplin bine.
Iubirea nu e doar lumină,
e și furtună, și tăcere,
e dor ce mușcă și alină,
e drum ce-și cere înviere.
Căci cine-a fost iubit odată
rămâne veșnic împărțit—
o parte-i stea ce stă de pază,
o parte-i rană ce-a iubit.
O poveste de Crăciun
N-am fost mințit de mic cu moși
Eram mic copil,m-am prins
Că mama ascundea cadouri
Lânga pomul nostru aprins
Fără moș doar crăciunița
Lânga pomul cu ghirlande
Unde ascundea când dulciuri
Fie un fruct sau câte-o carte
Nu purta cu ea desagi
Nu venea la noi cu sacul
Ne doream un singur lucru
Să fim unul lângă altul
N-a fost bătrânul ăla vesel
Care cică purta roșu'
Ne doream de mici copii
Crăciunița și cu moșu'
Era timp de sărbătoare
Roș-aprins,dar nu de sânge
Sângeram pe dinăuntru
Când vedeam ca mama plânge
Bătea drumuri lungi știu bine
Zăpezi mari și fără reni
Aducea crăciunu-n casă
Și zâmbeam în alea vremi
Nu voiam multe deloc
Nu voiam să umple coșul
Voiam doar să-și amintească
Și de noi odată moșul
Voiam să știe și el nenea
Noi micuți stăteam grămadă
I-am fi dat noi lui cadouri
Doar să vină să ne vada
N-a venit nici într-un an
Însă nu ne explicase
De copii am înteles
C-a rămas la alte case
Și de-atunci micuț mi-am zis
Mi-am promis-o ca nebunul
Când cresc o să-mi iau un ren
Să-i aduc în dar Crăciunul
Crăciunița fără moș
E povestea lor,nu drama
Pentru noi și fără reni
Tu ai fost Crăciunul,Mama
Partea goală
Când noaptea se scurge pe străzi adormite,
Iar stelele de pe cer ușor, ușor dispar,
Mă întreb ce poate fi mai rău decât un vis fără tine…
Două vise fără tine, normal.
Eu stau la fereastră cu gândul la tine,
Și încerc să te compun dintr-un vis,
Apari cu privirea ta profundă, senină,
Și mă întrebi cu o dulce și blândă uimire,
Cât de mult te iubesc… și-mi zâmbești jucăuș,
Ți-aș putea răspunde în milioane de moduri,
Dar niciunul, promit, nu ar fi de ajuns.
(Tot dialogând cu tine din vis, mă prind cu ambele mâini de piept, respirând sacadat, cu o privire pierdută...)
- Mă înțeapă inima de dor, cât mai am de trăit?!
O zi? Două? Un minut? O secundă?
Gata, simt cum mă sting… ce boală…
Și te rog, să nu cumva să-mi arăți partea plină a paharului…
Vreau să mă înec în cea goală!
Vortex
Se adâncesc umbre inefabile ale tristeței mele ce se scurg în șirul lung plin de întrebări
Oare tu m-ai iubit vreodată sau doar ți-a fost drag să-ți păstrezi biletul de intrare?
A rămas doar o nebuloasă afectivă din existența ființei tale
Și mă întreb cât o să mai poți evita contactul vizual
Parcă ochii mei ar fi din sticlă pentru tine, îți este frica să-ți reflecți ființa temăndu-te de cioburile pe care tu le-ai sfărâmat, dar nu ți-a pasat la fel de mult precum atunci când mi-ai eclipsat inima
Trăiesc în bezna umbrei tale, trăiesc cu gândul la uitare, dar doar inima ta e singura care ne-a uitat și ne-a îngropat în țărână
Mi s-a și zburlit pielea de pe oase când am încercat cu atâta neputință, cu tot cu inima zbuciumată să te văd pentru o ultimă oară
Mi s-a evaporat fiecare părticică din mine pe care se presupunea ca o îndrăgești și s-a scurs cu tumult privind la gura care mi-a uitat numele
Voiam sa cred că mă iubești, dar mă amăgeasc singură cu iluzia că iubirea noastră a existat cândva, prezentă în a ta inima de fier stimulând un fior a amorului animă
PESTE TINE
Păşeşte încet. Cu grijă.
Nu stârni ecouri în sufletul meu.
Fiindcă, acum, mă hodinesc.
Veghează-mi somnul. Asupră-mi.
Şi dacă m-agit, sau tresar,
Sărută-mi lacrimile ce-mi ard ochii.
Vorbeşte-mi. În şoaptă.
Numai aşa, liniştit voi putea,
Să visez catedrale înalte.
Atinge-mi trupul. Uşor.
Cu vârfurile degetelor,
Precum orbul cetind într-o carte.
Dormi. Aici, lângă mine.
Osteneala ta va fi răsplătită,
De umbra trupului meu.
Peste tine.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Yin-Yang
anca_nistor
25 October
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 October
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 October
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 October
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 October
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 October
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 October
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 October
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 October
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 October
Superb!!!