1  

Author Thazoyom

Author constellation
poezii.online Thazoyom
Registered on: 1 October 2023 52 creations Autor popular 6 1

Total

52 creations
Venin în artere
79 3 October
Într-un colț uitat
74 3 October
Fara ragaz
156 28 September
Noi
942 14 February
✨ Cavaler stins
841 27 September 2025
Înger alb
772 28 May 2025
Ultima bătaie
1 907 3 May 2025
Strigăt tăcut
953 28 April 2025
Alt străin
991 1 December 2024
Ecou de dor
1,053 26 November 2024
O dorința, o suferință
1,090 17 October 2024
Priviri împietrite
1,067 2 October 2024
Ce simti ?
1 1,143 31 August 2024
Amarul incandescent
1,174 19 August 2024
Toata lumea stie
1,054 19 July 2024
Osandit unei lacrimi
1,345 11 July 2024
Gând rece
1,331 6 July 2024
O secunda in rai
1,266 4 June 2024
Beatitudinea durerii
1,170 3 June 2024
Zbor infinit
1,274 27 May 2024
Un vis
1,158 16 May 2024
Eterna secundă
2 1,226 14 May 2024
Carabie de dor
1,214 29 April 2024
Bulgare de pământ
1 1,186 24 April 2024
Deriva căderii
1,100 18 April 2024
Apusuri apuse
1,169 18 April 2024
Altă zi
1,249 13 April 2024
Simplu gând
1,236 10 April 2024
Flori de gheată
1,165 31 March 2024
Mahmur de bucurie
1,264 4 February 2024
Acaparat
1 1,298 4 February 2024
Darul din raniță
1,225 16 January 2024
Gând efemer
1,429 8 January 2024
Cât mai poți?
1,431 7 January 2024
Inimi telepate
1,239 5 December 2023
De ar fi împreună să fiim
1,356 5 December 2023
Picatura de ploaie
1,242 27 October 2023
Un dar sau o pedeapsa?
1,424 24 October 2023
Pentru cine?
1,264 24 October 2023
Încredere
1,325 22 October 2023
Asumarea sinelui
1,298 16 October 2023
Păpușarul și marioneta
1,397 11 October 2023
Geneza
1,320 5 October 2023
Prăbușirea haousului
1,319 3 October 2023
Un simplu joc fara sens
1,310 3 October 2023
Amintire amară
1 1,227 3 October 2023
Singura lumânare
1,383 3 October 2023
Poem pentru suflet
1,589 2 October 2023
Cine ma aude?
1,264 2 October 2023
Visele amintirii
1,361 2 October 2023
Mintea te minte
1,416 1 October 2023
Eticheta
1,379 1 October 2023
All authors

Random creations :)

1 mai

Întâi mai era ca-n rai,

Ziua-n care te bucurai,

Familiei I te alătuilrai,

Explorai locuri pe care le adorai,

Pe nimeni nu ignorai,

Peste tot te aventurai.

 

More ...

Nesomn

Dă-mi privirea ta… doar pentru o clipă,

Căci nopțile mi-s lungi și fug de zori

Primește-mă sub genele tale lungi,

Să mă învelesc în albastrul ochilor tăi.

 

Mă pierd în ochii tăi ca într-o poveste,

Ca într-o noapte-n care nu adorm,

Și-aș vrea să nu clipești prea mult…

Mi-e dor de tine până la nesomn.

 

 

Atât de mult m-a strâns tăcerea lumii,

Că brațele-mi tânjesc să te cuprind,

Să-mi odihnesc fruntea pe umărul tău,

Lângă inima mea să te simt.

 

Dă-mi ochii tăi și lasă-mă să-ți dau

Pentru privirea ta, o stea…

Și dacă somnul tot nu vine, rămâi,

Fii noaptea mea.

 

Iar dacă o să clipești prea des

Și din privirea ta mă pierd,

Te ating cu un sărut pe obraz

Și cad cu dorul meu în piept.

Și când îmi fac curaj,

Iar te privesc.

More ...

Недосказанное

Они мне обещают жизнь,  
Они! Слепые от рожденья.
Пытаясь только услужить, 
Слепым и глупым убежденьям. 
 
  Они мне обещают мир,  
  Руками красными от слизи. 
  Пытаясь запереть меня в сортир, 
  Прикрасами их идеальной жизни. 

More ...

Timp

Cand timpu-ar fi oprit din mers,

Cand lumea ar fi stat,

Un timp nepretuit defapt,

Ne-ar fi oprit demult.

 

Am fi zdrobit si orele, secundele,

Macar de am fi stat.

Dar cred ca nu ne-am fi gasit,

Nici-ntr-un trecut indepartat.

 

Si daca Cronos accepta,

Sa avem un viitor,

Probabil ceasul s-ar oprii,

Din cant nemuritor.

 

Si s-ar preface-n gugustiuc.

Doar sa ne ocoleasca,

Viata ne este de prisos,

Nu pot sa-ti fiu mireasa.

 

Chiar daca Cronos ar fi spus:

-Luati, timpul e al vostru!

Dar ce stilou ar lacrima

Pentru un cant, al nostru.

 

Simboluri peste simbolismuri,

Trec peste ale noastre ape,

Ascunse parca de cuprinsuri,

Peste vise desarte.

 

Cand timpu-ar fi oprit din mers,

Cand lumea ar fi stat,

Oh…dor sa nu-mi fi fost.

Atat doream defapt.

 

Dar nu, timpul nu ne accepta.

Si sufletele ne despart,

Intr-o lume eterna.

Atat doream defapt.

 

Da, Cronos n-ar fi acceptat,

S-avem un viitor.

Chiar ceasul de nu s-ar opri,

Din cant fermecator.

 

Ar sta plapand in form de sfera,

Doar sa nu ocoleasca,

Momente vii si linistite,

Tot nu ti-as fi mireasa.

 

Cand timpu-ar fi oprit din mers,

Cand lumea ar fi stat,

Un timp nepretuit defapt,

Ne-ar fi oprit demult.

More ...

Ro mânia

În țesătura fină a zilelor noastre,
Mânia se împletește, un fir roșu în coasere.
Un stilet ascuțit ce descoase liniștea, oaspete nedorit,
În inima pânzei, unde pacea ar fi vrut să fie găzduit.

Descose mânia, cu mâini de chirurg,
Înlătură-i nodurile, lasă-i locul să se resfirg.
Cu ața rațiunii, repară haina ruptă de furtună,
Și-n locul iritării, brodează-ți calmul, fii stăpână.

Chiar și în tumult, când inima-ți bate ca un ciocan,
Găsește silaba potrivită, ce desface fiecare van.
Nu lăsa mânia să-ți înnegrească ziua,
Păstrează-ți lumina, chiar și-n cea mai mare furtună.

În atelierul minții, fiecare gând e un artizan,
Ce poate să creeze sau să distrugă, după plan.
Alege cu înțelepciune, firul cu care să lucrezi,
Sculptează-ți emoțiile, până ce mânia o să tăcești.

Mânia, ca un nod în gâtul vremii, strânge, apasă,
Dar cu un cuvânt blând, poate fi desfăcută, fără urmă să lase.
E arta de-a trăi, de-a descoase urzeala greșită,
Și de-a înlocui cu iertare, în rana lumii, cusătura potrivită.

Șoapte de înțelepciune, împletite cu răbdare,
Sunt acul și ața ce repară orice sfâșiere.
Descose mânia, cu vorbe ce vindecă,
Și lasă în urma ta, o lume mai bună, o operă.

Fii maestru în a desface, firul roșu al mâniei,
Transformă-l în punte, nu în zid, între oameni și idei.
Cu calm și cu prevedere, descoase iritarea,
Și vei vedea cum lumea se schimbă, prin blândețe și iertare.

More ...

Ridică-mi sufletul

Privind în urmă, mi-amintesc când am căzut

Cum s-a topit noaptea în vis și ziua-n gând

Ce-am devenit, ce s-a-ntâmplat, ce mi-ai făcut

Nu mai sunt eu, m-ai transformat în om pierdut

 

Privește-acum în ochii mei și dă-mi un sfat

Cum să te uit, cum să mă-ntorc, cum să mai scap

M-ai ridicat și-apoi fugind m-ai aruncat

Nu te-ai gândit că lași în urmă dor uitat

 

Nu-i vina ta, nu-i vina mea, doar s-a-ntâmplat

Ce va urma știam cumva și m-a-ntristat

Gândul pribeag la tine stă și-acum plecat

Nu înțeleg cum te iubesc, sunt blestemat

 

Am vrut să fug sperând greșit că voi uita

N-am reușit, ascunsă-n nopți mă arde stea

Inima mea s-o ștergi cumva de urma ta

Ridică-mi sufletul de jos eu te-aș ruga

 

De m-ai uitat sper să mă nasc cu-o altă stea

Cea de acum s-a stins încet în marea ta

Doar tu mai poți s-aduci lumină-n viața mea

Suflet căzut din întuneric ai salva

More ...
#Interesting  Autor: anca_nistor
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live