Author dyma579

poezii.online dyma579
Registered on: 12 марта 2013 59 creations 38 1 7

Total

59 creations
2 1,262 29 июля 2023
2 1,482 23 октября 2022
3 2 2,294 12 марта 2021
1 2 2,153 16 декабря 2020
2,264 17 ноября 2019
3 2,467 2 мая 2019
2 2,601 19 октября 2018
1 2,564 10 августа 2018
2 3,248 15 сентября 2017
1 3,297 24 января 2017
3,323 12 сентября 2016
2 3,527 22 мая 2016
1 3,062 1 апреля 2016
3,521 16 ноября 2015
1 3,327 7 марта 2015
1 3,396 17 января 2015
3,483 20 ноября 2014
2 3,340 28 сентября 2014
2 3,333 6 сентября 2014
2 3,734 23 апреля 2014
2 4,238 23 апреля 2014
1 3,571 18 апреля 2014
2 4,100 8 марта 2014
1 4,879 2 марта 2014
1 5,229 2 марта 2014
4,944 2 марта 2014
3,569 2 марта 2014
3,401 2 марта 2014
3,468 2 марта 2014
3,783 2 марта 2014
3 3,736 2 марта 2014
3,513 21 февраля 2014
3,420 15 февраля 2014
3,453 25 января 2014
5,826 11 января 2014
3,651 5 января 2014
3,495 21 декабря 2013
3,567 21 декабря 2013
3,816 21 декабря 2013
4,014 21 декабря 2013
3,483 6 декабря 2013
5,040 6 декабря 2013
3,689 6 декабря 2013
3,496 6 декабря 2013
4,188 1 июня 2013
5,398 1 июня 2013
3,514 1 июня 2013
1 3,642 1 июня 2013
3,729 1 июня 2013
1 4,010 8 апреля 2013
4,091 23 марта 2013
1 5,104 23 марта 2013
4,037 21 марта 2013
4,748 17 марта 2013
4,682 17 марта 2013
4,677 17 марта 2013
1 3,137 16 марта 2013
4,276 15 марта 2013
4,526 13 марта 2013

Random creations :)

Nu știu!

Nu știu cum e mai bine

Să plâng că-mbătrânesc,

Sau poate să mă bucur

Lângă femeia ce-o iubesc

 

Nu știu cum pot să-i iert

Pe cei ce mi-au greșit,

Și cum să-i dau uitării

Pe toți ce m-au rănit

 

Nu știu dacă e cineva

Îndreptățit să judece,

Pe cel ce piatra o ridică

Dar nu vrea să o arunce

 

Nu știu de-i calea dreaptă

Pe care azi pășesc,

Sau poate sensul duce

Greșit..și-am să plătesc

 

Nu știu unde e adevăr

Și unde e minciună,

Naiv am fost în viață

Crezând că lumea-i bună

 

Nu știu ce e prietenia

Și care  sunt amicii mei,

Că ajutor când am cerut

Doar spate am văzut la ei

 

Nu știu ce-i bine-n lumea asta

Și cum să nu fac rău în ea,

Mă rog la Domnul să nu-mi ia

Speranța, nădejdea și dragostea

........................

Dar știu că suntem muritori

Și nu vom moșteni pământul,

Nimic din ce avem nu vom lua

Cu noi, la drum..spre Sfântul!

 

 

 

 

More ...

Cerşetor

Mă aflu ca o umilă făptură, ce-n pendență sunt blocat
Trecători grăbiți în lumea lor,
Interpret într-un peisaj, ce-l zărești și l-ai uitat 
Judecat în umbra anilor...
 
Stigmatizat, cu capu-mi plecat, rog milă
Îndignare și frustrare ce prin hainele-mi zdrențuite încerc de maschez
Mă feresc să grăiesc, ei trec cu o nepăsare și un zâmbet arogant
Ambiguă șansă, orice ajutor îl apreciez...
 
De-a ținut de mine, prin prostii si decizii ce multe-am ratat 
Bătut de soartă, încă o dată,vreau să văd unde drumul vieții mă poartă
Foame, sete, frig, nu mai pot simți nimic, de tot și de toate, am uitat
Memorii din trecut mă poartă într-un loc cu o vină constantă...
 
Sărac, nu mai am nimic din ce-a fost,
Pierdut, timpul cum trece rapid și fără rost
De speranța-i putere, eu, o consider disperare 
O elaborată interpretare, ce o căutam cu ardoare...
 
Înăbușit cu un râs maniacal, în fața tuturor, nu mă pot opri 
Aștept sa fiu reprimat, privirea-i spre mine, dar nu sunt observat 
Poveștile sunt tot ce mi-au rămas în minte 
Cănd vremea rece trece și rămân fară cuvinte... 
More ...

Ideile mele

               Intrasem în cameră

               Și era peste tot întuneric,

                Însă mă așezasem să scriu

                Cât gândul e viu

                La o lumină palidă.

 

              Mă gândeam la noul vers,

             La o nouă frază,o nouă poezie 

             Mă gândeam la-atâtea,fiindcă nu-mi vine să cred !

            Câștig sau pierd,

            Vorbind cu ideile mele.

 

           Vorbeam

            Dar nu credeam

             Că stăteam cu ideile în nori,

             Dar tot cuvintele nu se așezau pe foi

             Vorbeam cu ideile mele.

     

            

More ...

Melancolie de George Bacovia în suedeză

Melancolie

 

Ce chiot, ce vaiet în toamnă...

Şi codrul sălbatec vuieşte -

Răsună-n coclauri un bucium,

Şi doina mai jalnic porneşte.

 

- Ascultă, tu, bine, iubito,

Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -

Ascultă cum greu, din adâncuri,

Pământul la dânsul ne cheamă...

 

Melankoli

 

Vilken stubbe, vilket gråt på hösten...

Och den vilda skogen ylar -

I snäckorna låter en bom,

Och damen börjar mer ynkligt.

 

- Lyssna, du, väl, älskling,

Gråt inte och var inte rädd -

Hör hur hårt, från djupet,

Jorden för honom kallar oss...

More ...

🎤 când viața refuză să...

Coapsele mele își deschid universul care arde.



Nu e o flacără a cărnii,
ci o ardere a dorinței,
un râu de jăratic verde
izbucnit
din veșnica poiană a fertilității.



O sevă sălbatică, ce nu cere voie timpului.



Totul se oprește acolo,
pe iarba caldă a începutului,
unde rădăcinile mușcă în șoaptă din lună.
Suntem așteptați de o geneză mută,
un nou început
ce își coace miezul de jar
în adâncul acestei mari combustii.



Luna veghează. Tăcută. Rotundă.



O desfacere a lumilor din propria lor arșiță,
un tremur de stele prin capilarele nopții,
lăsând spațiul liber din jur
să pulseze o altă ordine...
pe care doar tăcerea
o mai poate cânta,
atunci când viața
refuză să mai pună punct.

More ...

DINCOLO DE ADÂNC

    Dincolo de adânc, valurile
    se izbesc de pieptul ţărmurilor ucigaşe,
    ca nişte zdrenţe-n voia sorţii...
    
    Dincolo de adânc, de veacuri durate 
    stânci ascuţite îngână-n umbre, 
    pasul şovăielnic al norilor...
    
    Dincolo de adânc, curățit de emoţii
    am murit şi m-am născut scoică, 
    ce-ngână oceanul în ochii tăi miraţi...
    
    Dincolo de adânc, mi-am dorit
    să mor din nou, şi,
    să mă nasc umbră. Umbra ta...

More ...