Aluzii
mereu ocolesc poiana cu narcise sălbatice
în luna lui Marte
și depăn cu ochii firul pașilor tăi
te-mbrățișez în gând cu îndârjirea iasomiei de iarnă
a magnoliei galbene
între două bătăi de inimă și un zâmbet nostalgic
în singurătatea clipei
la geamul tău zăpada încă strălucește feeric
nu-i nici o cale să alungăm iarna dintre noi
mușcata sângerează și acum acolo
în glastră
ca un apostrof răstignit
pe crucea speranței
am înțeles
și voi face calea întoarsă
dar voi reveni cât de curând
ascuns într-un mugure …
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Melancolie de George Bacovia în suedeză
Poem: SCRISOARE TĂRZIE
A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele
Poem: Rază de lumină
Poem: A Doua Mare Revelație - Călătoria Sufletului meu în afara Trupului meu
Trezește-mă cu o poezie – o inițiativă a unui tânăr din Moldova de a promova poeziile frumoase
Poem: Casa sufletului tău
Poem: Lacrimi, la apusul vieții
Dansuri moldovenesti interpretate de copii din Kenya, poezii din Indonezia si Ucraina - liceul "Orizont" va gazdui un festival international de limba si cultura - VIDEO