4  

foto | S-a întors acasă cu „69% de dor”. Doina Strulea a îmbătat inimile și sufletul cititorilor cu cea de-a doua carte de poezii

poezii.online foto | S-a întors acasă cu „69% de dor”. Doina Strulea a îmbătat inimile și sufletul cititorilor cu cea de-a doua carte de poezii

Doina Strulea și-a lansat cea doua carte de poezii – „69% de dor”. Oaspeții și prietenii dragi i-au fost alături în această zi importantă, fiind primiți cu căldură la Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău.

În cadrul lansării, fiecare a putut servi din vinul autohton și gustările alese. Versurile de dor ale Doinei au răsunat pe note de pian, iar fiecare oaspete a trăit emoția odată cu ea.

„Sunt foarte emoționată de fiecare dată când e vorba de poezie, pentru că ea este ceea ce îmi aparține. Cartea se încheie cu întrebarea „și ție de cine îți este dor?”, al cărei răspuns vreau să-l primesc de la cititor. În această artă de a scrie mă inspiră orice privire, orice om sau stare, absolut totul”, ne spune Doina.

Scriitoarea a avut parte și de surprize plăcute din partea oaspeților, fiind apreciată cu flori, cuvinte alese, iar una dintre poeziile sale a fost cântată de o bună prietenă de-a sa, care a menționat că „a ales anume această poezie pentru că a simțit emoția de acolo”.

Cei prezenți au savurat cu plăcere versurile citite cu mult drag de Doina, dar și de alți oameni ce au contribuit la succesul tinerei poete. Fiecare oaspete s-a putut delecta din creația scriitoarei, dar și din povestea acestei cărți.

„Este o carte frumoasă, inspirată, în două limbi care sunt muzicale deopotrivă: română și italiană. Poezia ei este așa cum este ea: tandră, atentă. Atunci când am citit poeziile Doinei și m-a rugat să-i scriu o prefață, mi-am dat seama că poezia este singura modalitate de a ne ajuta să ne amintim că suntem păsări.  Ca să putem zbura, avem nevoie de poezie”, a menționat scriitorul Igor Guzun.

Doina a avut alături și mulți alți invitați, scriitori, care au cunoscut-o încă de la începutul drumului său de poetă. Printre cei prezenți, invitat a fost și poetul Victor Cobzac, care a comparat traseul plin de succes al scriitoarei cu două mere: verde și roșu.

„Versul Doinei are coloană, ceea ce nu întâlnești la orice poet. Eu azi am ieșit cu două mere: unul verde și unul roșu și am spus că atunci când am întâlnit-o pe Doina era ca mărul ăsta: verde, gustos, cu frunze, dar acum este ca un măr copt, pentru că versul ei, adică cuvântul, începe să aibă greutate”, a mărturisit scriitorul Victor Cobzac.

După momentele pline de farmecul poeziei și a muzicii de pian, cei veniți la eveniment au așteptat cu nerăbdare autografele pe fiecare carte cumpărată. Finalul lansării a venit cu surpriză pentru întregul public - un tort ce avea aspectul volumului de poezie al Doinei Strulea.

Foto: ZUGO/Foto: Tudor Bucarev


Postat 23 septembrie 2018

Creaţii aleatorii :)

Către fiii României

Ah, românime junã, ce-ai rãmas

Acasã, pe strãvechea noastrã glie,

Pãstreazã curãţia limbii-n glas

Şi bunul simţ din vechea Românie!

 

Iar floarea rar-a gândului curat

Mai seamãn-o, cât încã poţi s-o sameni!

Cã... uitã-te şi tu, cum au plecat

Ruşinea şi dreptatea dintre oameni!

 

Tu eşti nãdejdea celor ce trãiesc

Cu dorul ridicãrii naţiunii,

Având în inimi sânge românesc,

Jertfindu-se, cum se jertfeau strãbunii!

 

Perseverenţã, râvnã şi rãbdare

Sã punem astãzi, mânã de la mânã;

O ţarã, stând pe propriile-i picioare,

Nepoţilor, mãcar, sã le rãmânã!...

Mai mult...

Omul meu iubit

Omul care m-a susținut și m-a ridicat ,
Omul care m-a înfrumusețat și m-a protejat ,
Omul care mi-a arătat ce e iubirea,
Și pentru care aș da toată lumea .

Omul meu iubit si scump,
Pentru tine astăzi sunt ,
Și loială și cuminte,
Pentru că cu tine am trecut prin multe.

Mai mult...

Pierdută în vânt

Bate vântul frunzele 

Înfloresc grădinile 

Și la tine mă gândesc 

Și de dor mă prăpădesc 

 

Și-am plecat în deplasare 

Și te vad îndepărtare 

Și cu suflet întristat 

Vin la tine imediat 

 

Si-am ajuns în satul mare 

Și mă dărâm din picioare 

Stând mereu să te găsesc 

Că fără tine înnebunesc.

Mai mult...

Lumea în care trăim

Într-o lume care n-ar mai vrea s-apunã,

Învârtindu-se în propriile ţâţâni,

Cine-şi face timp sã spun-o vorbã bunã

Sau s-asculte, cu rãbdare, pe bãtrâni?

 

Orişicine-n lume, ştie-aşa de multe,

Cã nu are capãt firul de pe fus!

Şi, atunci, de unde timp sã mai asculte

Când mai are înc-atât de mult de spus!?

 

Când şi cum ne vom opri din vorbãrie,

Spre-a putea şi cântãri şi observa

Greutatea celor spuse-n teorie?

Poate-aşa vom ajuta pe cineva!...

Mai mult...

Mi am ingropat iubirea

Mi am ingropat iubirea

Si o jelesc mereu

Dar singur in nestire

O plang numai eu

 

Tu ai ales uitarea

Negarea si ai plecat

In timp ce uitai totul

Eram disperat

 

Acum imi neg negarea

Ma mint ca te am uitat

Dar cum sa uit vreodată

Cand tu m ai spulberat

 

Teodor Nicolas - mi am ingropat iubirea 

Mai mult...

Caty

În ceruri Caty, un înger rătăcitor,

A plecat prea devreme, spre eternul izvor.

Printre stele și nori, acum dansează,

Lăsând în inimă durere, și lacrimi șiroaie.

 

Caty, soția mea, lumină în noapte,

Cu ochi ce reflectau un cer senin și ușor.

Aripile-i s-au deschis, în zbor nemărginit,

 Plecând spre lumea de dincolo, unde visurile se țes.

 

În amintirea mea rămâne zâmbetul tău,

Ca o rază de soare, ce încălzea totul.

Cu mâinile tale, alinai orice durere,

Azi, te simt doar în amintiri și-n lumea tainică a speranței.

 

În inimă păstrezi locul tău etern,

Printre flori de cer, în grădina îngerilor.

Cu Caty, cuvintele de iubire rămân nespuse,

Doar în tăcere, se simte prezența ta, nespusă.

 

Cerul acum are o stea strălucitoare,

Caty, sufletul meu, în lumina ta rămân.

Cu fiecare răsărit și apus al soarelui,

Simt că ești acolo, păzindu-mă din înălțimi.

Și deși plecată-n lumea de dincolo,

Amintirea ta în mine strălucește cald.

Cu inima grea și privirea spre ceruri,

Te iubesc în continuare, Caty, departe și-n amurguri.

Mai mult...