Vivamus, moriendum est
Se despart lung şi cad,
Închinându-se-n zbor copacului gol.
Se desculță frunzele, uscate de dor,
În pastelat, visător, foşnitorul covor,
Uşor răvăşite de un vânt călător.
Le seduce en passant ca un fin connoisseur,
Apoi pleacă, lăsându-le-n grabă,
Ştrengar, fluierând nepăsător.
...
Şi natura iubeşte, în abstract amețitor.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Emoții digitale
Poem: Proiect de construcții plus câteva inepții în daneză
🌟 Concurs de Poezie: "Îngerul meu" 🌟
Poem: Ficțiunea lui Roald Dahl în viața reală în portugheză
Poem: Cetățean universal
🌟 Конкурс стихов: «Мой ангел» 🌟
Poem: Nu cedez
Poem: colaj//7
🌟 Poetry Contest: "My angel" 🌟