Psalmi - LI - Leagănul durerii
Boala mea, Doamne,
n-a venit ca o pedeapsă,
ci ca un leagăn
în care m-ai așezat
ca să nu mai fug.
La început am strigat —
să plece, să tacă, să moară.
Dar ea a rămas,
și în liniștea ei
am început să Te aud.
Mi-ai legat trupul
ca să-mi dezlegi sufletul,
mi-ai înfrânt mersul
ca să-mi întinzi zborul.
Când durerea m-a așezat la pământ,
am început să privesc cerul.
În febră, în slăbiciune,
în carnea care se rupe,
Tu ai semănat cântare —
nu pentru gură, ci pentru inimă.
Am înțeles că boala
e o școală tăcută
unde nu se învață cu mintea,
ci cu inima frântă în rugă.
Și acum nu mai cer să treacă,
ci să-și împlinească rostul:
să mă legene, încet,
spre Tine.
Category: Diverse poems
All author's poems: Ștefan Hristian Trofin
Date of posting: 27 мая
Views: 46
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Maree
Poem: Drog
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume
Poem: Floarea din vârf de stâncă
Poem: Thorns
MII DE CĂRȚI PENTRU CEI MICI. La Chişinău s-a deschis un târg de carte pentru copii
Poem: Cu gândul la tine
Poem: Durerea
O nouă librărie îi așteaptă pe iubitorii cărții. BookStore Moldova, librăria familiei tale, se deschide în noul centru comercial Zity Mall