Rugă...
Doamne, ascultă ruga mea,
Acum în seara de Ajun,
Să iei din mine ce vei vrea,
Dar dă copiilor ce ai mai bun.
Doamne, dacă mă iubești,
Ascultă, rog, ce am să-ți spun,
De viață poți să mă sfârșești,
Dar dă copiilor ce ai mai bun.
Doamne, știi că multe n-am,
Și nici speranțe să adun,
Îți dau și sufletul haram,
Dar dă copiilor ce ai mai bun.
Și Domnu-n mila Sa cea mare,
Veni cu bogății duium,
Dar ei rosti cu lacrimi amare:
-Noi vrem pe mama, că ea e ce-ai mai bun.
Poems in the same category
Bătrâni furați de zile
-Un ochi ca să privească cerul,
un zâmbet să-mi aștearnă seara,
din vise să-mi culeg misterul,
lăsați-mi vie primăvara!-
Amurgul stă să piară-n noapte,
pe străzi lumina prinde umbre,
visează flori să spună șoapte
şi stau bătrâni în sate sumbre.
Un colţ de cer în gând coboară,
din geamuri pier luciri de viață,
prin noapte umbre se strecoară
şi plâng bătrâni uitați în ceață.
Prin nouri luna stă să piară,
din cer o ploaie lin coboară,
se-așterne-un sunet de vioară
şi sunt bătrâni flămânzi în țară.
Mai joacă focul viu în tindă,
în beznă doruri stau umile,
tăcut, trecutu-i prins pe grindă
și pier bătrâni furați de zile.
Cu inima curată
Frumoase sunt petele de lumină pe covorul negru al inimii mele,
Căci tot ce mai luminează inima mea sunt clipele cu tine.
Flori-de-colț pe crestele munților, nuferi în lac sunt zâmbetele tale,
Iar mângâierile în noapte sunt plasturi pentru rănile inimii mele.
Șoptite sunt vorbele tandre ale buzelor tale ca susurul izvorului de munte
Și mă răcoresc așa cum apa de izvor răcorește setea unui drumeț ostenit.
Tandre și pline de blândețe sunt privirile tale atunci când rătăcesc
Prin labirintul tristeților mele, și doar sărutul tău reușește să mă găsească.
Prins în vrajă de calmul și gingășia cu care mă primești în brațele tale
Semnez cu lacrimi pe obrazul inimii mele fragmente de neuitat
Și ca un omagiu adus iubirii mă las purtat de valul perfect al trupului tău
Într-o călătorie prin universul dragostei carnale, cu inima-mi curată.
Creating life
If the Moon is lighting the face,
The Sun is warming the soul.
The heart is beating for a pace
And the way of love is a coal.
Remembers and visions' dream,
Deep thoughts and reasons,
There are like a life full of cream,
Nice moments and pleasant seasons.
God gave us Ten Commandments
To follow them in generations.
To create good life, no comments
And build so many happy emotions.
Amor,amor, amor
Amor nebun ce vrei tu singuratic trubadur
De la un biet rătăcitor îndrăgostit,
Ce-și cântă trist însă ferice totuși a sa iubire nescrisă încă,
Ce zilnic promite colorate nebunești plăceri,
Cu gingașele săruturi dar și mângâieri,
Și strânse îmbrățișări?
Amor,amor,amor mai bine mor
Făra iubita mea cerească cu aripi ca de înger,
Ce-n zborul ei mă poartă și pe mine la pieptu-i cald precum o mamă-și poartă pruncul...
Amorul este dorul dar și Raiul...
Cum să trăiesc iubito fară tine?
Doar moartea poate șterge suferința despărțirii seci și reci,
Ce n-o concep vreodată!
Amor,amor amor,ești tu blestem ori binecuvântare?
Te cer,te cânt și iar te chem
Fie râzând sau suspinând,
Te rog rămâi la mine!
(5 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Mesaj pentru Moarte
Când ploaia şi vântul
Vor şterge ca gândul
Pământul şi timpul
Şi când anotimpul
Nu va mai exista,
Să ştii că atuncea
Voi fi doar a ta.
Când munţii şi marea
Şi norii, şi zarea
Se vor contopi,
Să ştii că atuncea
Te voi iubi.
Până atunci
Mai lasă-mi timp
Să pot să-l iubesc
Să îl îndrăgesc
Să simtă că vreau
Să cred, să jertfesc.
Mai lasă-mă-n pace
O sută de veacuri
Şi-o mie de ani.
Şi după aceea
Să vii, blestemato,
Să-mi furi un sărut
Şi cu el, al meu suflet.
Să mă duci între duhuri
Şi între tăcere,
Să mă duci la el,
Să mă duci la ele.
Şi-acolo să uit,
Cine-am fost şi ce sunt
Să uit c-am iubit,
Şi c-am fost pe pământ.
Vis în noapte!
Aseară mă plimbam pe vale,
Și-a mea privire a căzut,
Pe o statuie plimbătoare,
Și am văzut, că nu era de lut
Când mai atent, am privit,
Cu ochelarii puși pe nas,
Degrabă eu m-am dumirit,
Că ea spre el, a făcut pas
Pe lângă ei agale am trecut,
Cu coada ochiului trăgând,
Să văd de va fi vreun sărut,
Și gândul meu pe loc să-l uit
Fac doi pași, rapid spre dreapta,
Să-aud, să văd mai bine fata,
Privind spre ei, am priceput,
Că ce se-ntâmplă, e neplăcut
El în etate, cu tâmplele cărunte,
S-a aplecat mâna să i-o sărute,
Pe chipul fetei era multă tristețe,
Și mâna și-a retras-o, cu politețe
Fac un pas, sau doi spre stânga,
S-aud ce-și spun, la întâlnire,
Și de ce n-a fost, sărut de mână,
Și doar niște semne, de despărțire
Am văzut cum ea începe-a plânge,
Și cum inima-i pe loc, se frànge,
În mână ținea strâns o scrisoare,
Lui i-a-nmânat-o, simțind frustrare
Când el s-a-ntors și m-a văzut,
S-adresat politicos, cu un salut,
Iar ea surprinsă, jenată, furioasă,
Mi-a spus de vreau, s-o duc acasă
Atunci pe loc am înțeles mesajul,
Și imediat mi-a dispărut curajul,
Iar când s-a plâns că-i înșelată,
Dorința mea a fost, s-o văd plecată
Văzând ce-a fost la întâlnire,
Iute spre casă am pornit,
Simțind în mine dezamăgire,
Și din visare, m-am trezit
Buimac și amețit de somn,
Ochii într-una mii frecam,
Să simt, sunt treaz sau dorm,
Când am zărit lumini în geam,
Mă-ntorc, o văd pe-a mea soție,
Cum doarme liniștită-n pat,
Mă-ntreb, o fi fost vreo stafie,
Și îmi răspund, a fost un vis ciudat
Dezmeticit, vrăjit și treaz deplin,
Mă uit la orologiul din perete,
E dimineață, smerit mă-nchin,
Și-mi spun..ia-ți gândul de la fete..
băiete!
Other poems by the author
De te-aș pierde...
De te-aș pierde într-o zi,
S-ar sfârși și a mea viață.
Anii mei s-ar ofili,
Fără a buzelor dulceață.
Voi umbla c-un gol în suflet,
Și cu mintea sfâșiată,
Mă voi prăbuși în umblet,
Azi mai mult ca niciodată.
De te-aș pierde pentr-o clipă,
Aș zbura umil sub soare,
Și mi-aș frânge o aripă,
Ca să-ți fac din ea răcoare,
Să mă simți în adiere,
Cum te mângâi pe obraz,
Cum pierduta clipă cere,
Înc-o clipă de extaz.
De te-aș pierde pe vecie,
Eu m-aș împietri în timp,
Te-aș zidi cu poezie,
Și te-aș face anotimp,
An de an să vii în lume,
Peste veacuri, pe vecie,
Și să-mprăștii de pe culme,
Necitita - mi poezie.
Epigrame XXVIII
Mie, la scoaterea vol. de poezii
"Firimituri de cuvinte..."
E clar. Acesta-i adevărul...
Precum o spune și autorul,
A vrut să dea mari lovituri,
Dar a făcut doar firimituri.
Meditație la profa de muzică
Mă dusei la ea acasă,
Undeva la demisol,
Ea îmi spune voluptoasă,
Duetul îl repetăm, la sol.
Fata popii
Ca să intre ușor în grații,
Fiindcă avea un chip cumplit,
A făcut des operații,
Şi are popa... chip cioplit.
Lui Relu Dop - epigramist cu ochelari
M-am îngrijorat puţin,
Domnule epigramist, miop
Căci în poantă n-ai venin,
Iar la muză i-ai pus… Dop.
D-lui Gogu Grosu - grupul Epigrame
Corectezi ce s-a postat,
Şi te crezi gros în penel,
La gramatică constat,
Ești destul de…subţirel.
Dupa ani de căsnicie
s-a stricat căruța...
Ne-am înecat amarul,
Și a pornit dezmățul…
Ea plecă cu armăsarul,
Eu am rămas cu hățul.
Epitaf - Constantin Brâncuși
Aici doarme chiar Brâncuși,
Coloana ne-a făurit,
Deschizând în ceruri uși,
Va trăi la... Infinit.
Concurs de șah
Am nimerit ca oponent,
O tipă c-un decolteu strident.
Cu turnurile m-a atacat,
Și am găsit salvarea-n Pat.
Vecinului
A cam înghițit gălușca,
Prin vecini îi e surghiunul,
Soția trage cu pușca,
Soacra dă cu tunul.
Apropos
Cu pretendenta mă plimbam,
Prin pădure, pe-o cărare...
Şi mă-ntreabă tam-nesam,
Ai ce cară melcul în spinare?
Unui popă afemeiat
L-a chemat la parastas,
Și pe când se înserează,
Popa-i spuse mai retras,
O moliftă... te aranjează?
Epigrame XX
Medicului Bacalbaşa
este indiferent la proverbul: bate şaua să priceapă calul
La el nu merge cu zicala,
Nici chiar de-l biciui cu cravaşa,
În cap i-s toate alandala,
De aia-i zice: Ba cal-ba şa.
Medicului Bacalbaşa
Ba cal ba şa ….
E numele ce l-a purtat,
Şi-i potrivit în breasla sa,
Căci mulţi colegi l-a-ncălecat.
Unui indecis
Supărarea când îmi vine,
Rup cămaşa de pe mine.
Când sunt vesel şi vioi,
Cos cămaşa înapoi.
Unui prost
Fiind foarte supărat,
Pleacă să îşi afle rostul,
Şi a fost solicitat,
De un sat ce-și cată prostul.
Soţul – de 1 Aprilie
Am gândit s-o păcălesc,
Şi m-am dat de ortul popii,
Ea, c-un zâmbet diavolesc,
A şi sunat pe cioclii.
Președintelui Băsescu – turnător la securitate - Petrov
Râdea Băsescu ca măgarul,
Dar s-a umplut de bube precum Iov,
Când presa-i tipări dosarul,
De când turna sub numele Petrov.
Președintelui Băsescu – turnător la securitate – Petrov
A condamnat în plen securitatea,
Al nostru brav conducător,
Dar s-a aflat târziu realitatea,
Petrov era chiar angajatul lor.
Unuia din Limanu
Fiind tont şi fără-un ban,
L-am prins astăzi cu arcanu,
Să-l aducem la liman,
Însă a ales …Limanu.
Succes în viaţă
Ambiţioasă a fost mereu în viaţă,
Şi-a căutat succes, avere a avea,
Dar nu prin studiu ori povaţă,
Ci c-un uşor morav ce-l practica.
Patroană
Patroană eşti, cu firmă de medicamente,
Ne-ai spus-o răspicat din gură,
Dar straniu e, că realmente
Vinzi aspirina săracului doar pe centură.
Viețile-s deșarte…
Am adormit în zborul către tine,
Și-acum mie rău de atâta bine,
Citesc nedumerit pe-o filă-n carte,
Că toate viețile de om ar fi deșarte.
Gândesc acum ce mult am mai iubit,
Și brusc din zboru-mi m-am oprit,
Căci și iubirea are un fel de moarte,
Atunci e adevărat, că viețile-s deșarte!
Prea mult cu ochii cufundați în carte,
Deodată m-am trezit că ești departe,
Și soarta manifeste peste tot împarte,
Că toate viețile de om ar fi deșarte,
Iar fiecare arde-n propriul univers,
Și-apoi din Cartea Vieții va fi șters.
Deschide…
Deschide ușa mamă,
Că lungă-i depărtarea,
Aștept, și bag de seamă,
Că n-ai primit scrisoarea.
Deschide odată mumă,
Căci ușa stă să frângă,
Tot podul casei sună,
Fereastra dă să plângă.
Deschide mamă dragă,
Căci bat de dimineață,
Și-oi bate noaptea-ntreagă,
Doar să te știu în viață.
Deschide maică sfântă,
Căci ziua e cam dusă,
Deja cocoșul cântă,
Iar eu adorm pe ușă.
Deschise bucuroasă,
Iar eu acum aflai,
Nu ușa de la casă,
Ci ușa de la rai…
Căci moartea fu la ea,
C-o zi-naintea mea,
Iar ea ducându-mi dorul,
Crezu că e feciorul.
Epigrame XXVI
Metamorfoză
Leit Cleopatra arată-n pat,
Zgândărind al meu hormon,
Dar după ce s-a demachiat,
Am zis că-i Tutankamon.
Plată şi răsplată
M-a pus să-i cumpăr scumpe rochii,
Şi lenjerie fină de bumbac,
Că dacă-o fi să mă apropii,
Ca s-o dezbrac e musai s-o îmbrac.
Unui contabil
N-a avut discernământ,
Zilnic făcând compromis,
Și-a plecat de pe pământ,
Cu bilanțul... neînchis.
Unei vânzătoare
Fura la cântar sever,
Vămuind tot ce-a putut,
Însă când s-a dus în cer,
Vămile, nu le-a trecut.
Pe mormântul lui Stefan cel Mare
Aici zace Ștefan Vodă,
Cel mai mare domnitor,
Care-a instaurat o modă,
Unde dormi, faci un fecior.
Pe mormântul lui A. I. Cuza
Aici doarme Cuza Vodă
Care, când făcea safteaua,
Îmbrăca domneasca robă,
Şi te prindea cu ocaua.
Unui speolog
A plecat un speolog,
Şi-a ajuns în toiul serii,
În patul unui omolog,
Lângă peștera Muierii.
Visuri
Cocoșul meu cânta întruna,
Visând, bătu-l-ar vina,
Că va petrece toată luna,
Pe vârful muntelui Găina.
Prohibiție pe Siret
Plecă cu barca în aval,
Să pescuiască în secret,
Şi-l răsturnă c-un val,
Siretul pe șiret.
Dorință - varanul are doi ficați
Mi-aș dori varan să fiu,
Când mă duc să beu,
Să am prins în circuit,
Doi ficați și eu...
Surpriză
O discutau pe ulicioară,
Că ar fi femeie ușoară,
Dar nu știe nimenea,
Că de-o lună, ea e grea.