Poems in the same category
"I love Paris" în maghiară
Every time I look down
on this timeless town
Whether blue or gray be her skies
Whether loud be her cheers
or whether soft be her tears
More and more do I realize that
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near.
Szeretem Párizst
Valahányszor lenézek
ezen az időtlen városon
Akár kék, akár szürke legyen az ege
Akár hangos legyen az ujjongása
vagy lágyak legyenek-e a könnyei
Egyre többször veszem észre
Imádom Párizst a tavaszi időben
Szeretem az őszi Párizst
Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás
Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg
Minden pillanatát szeretem Párizsban
Az év minden pillanatában
Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?
Mert a szerelmem közel van
Imádom Párizst a tavaszi időben
Szeretem az őszi Párizst
Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás
Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg
Minden pillanatát szeretem Párizsban
Az év minden pillanatában
Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?
Mert a szerelmem közel van.
A iubi nefericit
A iubi e greu, e foarte greu dragă Nichita
Așa cum poezia sufletului e greu de înțeles
Când două zâmbete plutind ating lumina
Răsare floare cu petale-n curcubeu
A fi iubit e pur și simplu o minune
Să te iubească cel iubit deja-i divin
De nu se-ntâmplă e o pacoste amară
Te udă ploile iscate din senin
Toate iubirile răsar născute oarbe
Fără de apă cresc uscându-se de vii
Călcate nu vor reuși să înflorească
Apă sărată și durere vor primi
De ce iubind nu ești iubit e o dilemă
Când o cari singur universul a greșit
Două făpturi călătorind nu rezonează
Devine greu de suportat un ‚a iubi’
Te cauți singur întâlnind o rătăcire
Toate-ntrebările răspund nedeslușit
Drumul se-ndoaie după urma de iubire
Un condamnat la ‚a iubi’ nefericit
‚‚A înțelege poezia înseamnă a putea iubi. Și e greu, e foarte greu să poți iubi." ~ Nichita Stănescu
Eclipsa
Luna își face apariția pe cer,
Peste față simt un mic ger.
Frigul nu mă oprește din a vorbi cu ea,
Trebuie să îi spun povestea mea:
Eram nefericită, prinsă într-o cușcă,
Nu aș fi știut că stăpânul mușcă.
Probabil că țineam la el, nu mai știu,
Sentimentele oglindite s-au pierdut in pustiu.
O rază de soare mi-a încălzit fața,
Aceasta topea bările de gheață.
M-a îndrumat să evadez,
Pe stăpân n-am apucat să-l consolez.
Am lăsat în urmă trecutul,
Ca o pasăre liberă am distrus scutul.
După raza de soare am fugit,
Momentele alături de ea m-au înnebunit.
Fericită eram acum cu ea,
Am aflat cum se simte dragostea.
Inima mea de gheață s-a topit,
Zâmbetul cald m-a dezmorțit.
M-am apropiat prea mult de soare,
Mă dezintegrez fără remușcare.
Aș putea să mor de dragul lui,
Raza mea, renașterea discomfortului.
O iubesc prea mult s-o îndepărtez,
Raza mea cuceritoare, hipnotizez.
Sub vraja ei eu sunt,
Nu vreau să scap de aici prea curând.
Fă ce vrei cu mine, doar nu pleca.
Nu sunt în stare să fiu rănită așa.
Karma nerăbdătoare mă așteaptă,
Să trăiesc trădarea fostului stăpân nedreaptă.
Adam si Eva
Pe umerii tai lin curg insomnii
As vrea sa plâng, dar ma închin
Patez cu roșu aprins obrajii tai blajini
Te înec in iubirea mea, totul ca un chin
Te cuprind, te resping, ma simți ca un spin
Durerea sa-ți curm, visele-ți pe ploape
Și moartea-ți bate-n inima tot mai aproape.
Tu Adam, eu Eva, un fruct, o patima ne desparte
Sub sânge, in vene, in artere, in materie cenușie
Suntem niște patimi, rupte din foi pline de arte Găsindu-ne sfârșitul pe aceeași mosie.
Pierdem esența iubirii in a lumii ironie,
A mortii ceremonie.
Inimile sunt torturate in agonie
Cărțile de romanță stau pe raft in armonie.
A femeii viclenie?
A bărbatului vedenie?
A sfinților șiretenie?
A zeilor astenie?
A omenirii simfonie?
Ne modelam după a bărbatului fantezie
Un viciu, o iubire, o drama, o crima târzie
Ne aruncam între întodeauna și niciodată
Sa ajungem pe o foaie o poezie.
In fumul țigării,decedata,
In ochii lumii, degradata,
In paginile Bibliei, posedata
In mintea lor, substantivata.
Vis
Ca spuma mării de ușoară,
În brațe-mi șezi și dormi,
Cu tine gândurile-mi zboară,
Iar ochiul minții mi-l răstorni.
Și pielea marmură-ți lucește,
Un crin cu albele-i petale,
Un dar din lumile celeste,
Un înger adormit în poale.
În somnul tău, eu visuri am,
Și tainic te sărut pe gură,
Iar luna râde pe sub geam,
Și miezul nopții încet bătură.
Ferice, mi te văd mireasă,
O, zâna mea fără povești,
Curând vei fi împărăteasă,
Regatul inimii să-l stăpânești.
Privesc a farmecului noapte,
Cu buza mea pe tâmplele-ți reci,
Și-ți murmur calde șoapte:
Rămâi, a mea... pe veci!
Pahar de poezie II
Mi-a luat dorul urma pașilor tăi ce nu mai vin
Dar care-n fiecare seară ii aud în inima mea
Ii mai aștept purtând in suflet senin
Poate-ntr-o sfântă zi mă vor căuta...
Căci mi-ar fi de-ajuns o singură întrebare
O simplă privire... dar nu de om grăbit...
"Tu scrii de dor sau de uitare?...."
...măcar așa aș ști că poezia mi-ai citit...
Doar că azi, paharul meu de poezie
S-a umplut de lacrimi... gata de-un festin.
Mi-e dor și-as fi vrut să-mi spui ca prin magie,
"Ai talent, frumoaso și versul tău ar merita un vin!"
"I love Paris" în maghiară
Every time I look down
on this timeless town
Whether blue or gray be her skies
Whether loud be her cheers
or whether soft be her tears
More and more do I realize that
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near.
Szeretem Párizst
Valahányszor lenézek
ezen az időtlen városon
Akár kék, akár szürke legyen az ege
Akár hangos legyen az ujjongása
vagy lágyak legyenek-e a könnyei
Egyre többször veszem észre
Imádom Párizst a tavaszi időben
Szeretem az őszi Párizst
Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás
Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg
Minden pillanatát szeretem Párizsban
Az év minden pillanatában
Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?
Mert a szerelmem közel van
Imádom Párizst a tavaszi időben
Szeretem az őszi Párizst
Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás
Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg
Minden pillanatát szeretem Párizsban
Az év minden pillanatában
Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?
Mert a szerelmem közel van.
A iubi nefericit
A iubi e greu, e foarte greu dragă Nichita
Așa cum poezia sufletului e greu de înțeles
Când două zâmbete plutind ating lumina
Răsare floare cu petale-n curcubeu
A fi iubit e pur și simplu o minune
Să te iubească cel iubit deja-i divin
De nu se-ntâmplă e o pacoste amară
Te udă ploile iscate din senin
Toate iubirile răsar născute oarbe
Fără de apă cresc uscându-se de vii
Călcate nu vor reuși să înflorească
Apă sărată și durere vor primi
De ce iubind nu ești iubit e o dilemă
Când o cari singur universul a greșit
Două făpturi călătorind nu rezonează
Devine greu de suportat un ‚a iubi’
Te cauți singur întâlnind o rătăcire
Toate-ntrebările răspund nedeslușit
Drumul se-ndoaie după urma de iubire
Un condamnat la ‚a iubi’ nefericit
‚‚A înțelege poezia înseamnă a putea iubi. Și e greu, e foarte greu să poți iubi." ~ Nichita Stănescu
Eclipsa
Luna își face apariția pe cer,
Peste față simt un mic ger.
Frigul nu mă oprește din a vorbi cu ea,
Trebuie să îi spun povestea mea:
Eram nefericită, prinsă într-o cușcă,
Nu aș fi știut că stăpânul mușcă.
Probabil că țineam la el, nu mai știu,
Sentimentele oglindite s-au pierdut in pustiu.
O rază de soare mi-a încălzit fața,
Aceasta topea bările de gheață.
M-a îndrumat să evadez,
Pe stăpân n-am apucat să-l consolez.
Am lăsat în urmă trecutul,
Ca o pasăre liberă am distrus scutul.
După raza de soare am fugit,
Momentele alături de ea m-au înnebunit.
Fericită eram acum cu ea,
Am aflat cum se simte dragostea.
Inima mea de gheață s-a topit,
Zâmbetul cald m-a dezmorțit.
M-am apropiat prea mult de soare,
Mă dezintegrez fără remușcare.
Aș putea să mor de dragul lui,
Raza mea, renașterea discomfortului.
O iubesc prea mult s-o îndepărtez,
Raza mea cuceritoare, hipnotizez.
Sub vraja ei eu sunt,
Nu vreau să scap de aici prea curând.
Fă ce vrei cu mine, doar nu pleca.
Nu sunt în stare să fiu rănită așa.
Karma nerăbdătoare mă așteaptă,
Să trăiesc trădarea fostului stăpân nedreaptă.
Adam si Eva
Pe umerii tai lin curg insomnii
As vrea sa plâng, dar ma închin
Patez cu roșu aprins obrajii tai blajini
Te înec in iubirea mea, totul ca un chin
Te cuprind, te resping, ma simți ca un spin
Durerea sa-ți curm, visele-ți pe ploape
Și moartea-ți bate-n inima tot mai aproape.
Tu Adam, eu Eva, un fruct, o patima ne desparte
Sub sânge, in vene, in artere, in materie cenușie
Suntem niște patimi, rupte din foi pline de arte Găsindu-ne sfârșitul pe aceeași mosie.
Pierdem esența iubirii in a lumii ironie,
A mortii ceremonie.
Inimile sunt torturate in agonie
Cărțile de romanță stau pe raft in armonie.
A femeii viclenie?
A bărbatului vedenie?
A sfinților șiretenie?
A zeilor astenie?
A omenirii simfonie?
Ne modelam după a bărbatului fantezie
Un viciu, o iubire, o drama, o crima târzie
Ne aruncam între întodeauna și niciodată
Sa ajungem pe o foaie o poezie.
In fumul țigării,decedata,
In ochii lumii, degradata,
In paginile Bibliei, posedata
In mintea lor, substantivata.
Vis
Ca spuma mării de ușoară,
În brațe-mi șezi și dormi,
Cu tine gândurile-mi zboară,
Iar ochiul minții mi-l răstorni.
Și pielea marmură-ți lucește,
Un crin cu albele-i petale,
Un dar din lumile celeste,
Un înger adormit în poale.
În somnul tău, eu visuri am,
Și tainic te sărut pe gură,
Iar luna râde pe sub geam,
Și miezul nopții încet bătură.
Ferice, mi te văd mireasă,
O, zâna mea fără povești,
Curând vei fi împărăteasă,
Regatul inimii să-l stăpânești.
Privesc a farmecului noapte,
Cu buza mea pe tâmplele-ți reci,
Și-ți murmur calde șoapte:
Rămâi, a mea... pe veci!
Pahar de poezie II
Mi-a luat dorul urma pașilor tăi ce nu mai vin
Dar care-n fiecare seară ii aud în inima mea
Ii mai aștept purtând in suflet senin
Poate-ntr-o sfântă zi mă vor căuta...
Căci mi-ar fi de-ajuns o singură întrebare
O simplă privire... dar nu de om grăbit...
"Tu scrii de dor sau de uitare?...."
...măcar așa aș ști că poezia mi-ai citit...
Doar că azi, paharul meu de poezie
S-a umplut de lacrimi... gata de-un festin.
Mi-e dor și-as fi vrut să-mi spui ca prin magie,
"Ai talent, frumoaso și versul tău ar merita un vin!"
Other poems by the author
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...