Balada de toamnă
E pustiu iubitule pe strada,
Ploua marunt,e frig afara!
Auzi? Cum plange o vioara..
Prin ea canta toamna suparata.
Si e frig,si frunze cad
Soarele parca a decedat
Vantul mangaie lanurile pustii
Of toamna nu credeam c-o sa mai vii!
In suflet se strang dureri inferne
De dor si dragoste sufletul imi cere
Sa te mai rog cum te rugam candva:
Mai spune-mi o singura data ca sunt a ta!
E toamna tarzie iubitule si..
Nu ai venit!
Doar toamna si cu mine stim cat am suferit...
Poems in the same category
Pentru tine
N-am să las ziua să treacă
Fără să-ți spun cât te iubesc...
Chiar dacă timpul încearcă pe furiș să plece
Mereu făcând la fel,
Jucându-și infinitul rol,
Lăsându-și doar umbrele,
Foșnind clipele, furându-le..
Știi bine cum face!
Dispare zâmbind,tăcând
Lăsând al tristeții întunecat zeu
Blestemul meu...
Nu,nu voi lăsa ziua să moară!
O voi ține cu secundele cu orele cu chipul ei încremenită acum,
Cu timp cu tot ce are,cine poate cunoaște,
Dacă mâine renaște
Știind că nu vrea
Pe loc să stea...
Și-ți voi spune cât te iubesc,
Același refren dar altfel,
Mereu cu alte culori,șoptit poate,
Ce-și poartă muzica veselă,
O mică și trecătoare simfonie,
Un foc ce-și arde flacăra sa,
Mister adus din altă lume...
Poate Paradisul din inima ta sau a mea....
Nu-i dragostea însăși viața,
Ce-aduce speranța,gonind tristețea și moartea?
Cum să las ziua să treacă așa,
Fără să-ți spun cât te iubesc,
Parându-mi-se că-s risipit fără tine,
Să fiu doar o tristă fantomă, duh rătăcit
Ori timpul m-a pierdut nemilosul în trecerea sa,
Nelasându-mă să fac ceva..
Pentru tine!
(17 mai 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire).
Azi.
Sub vântul rece și pustiu de-afară
La orizont, se stinge iarăși un apus,
Cu el și amintirea de odinioară
A poveștii noastre, rămasă pe papirus.
Și se mai sting cu ea dureri și vise
Speranțe vii ce se cer moarte,
Se sting și-mbrățișările promise
Trăirile în doi ce s-au ajuns deșarte.
Mi-s ochii iar de lacrimi orbiți
Tulburi, uscati de un dor prea divin.
Ar vrea parcă să sclipească fericiți
La un ultim, în doi, pahar de vin...
Și-un strigăt sec se-aude și mă asurzește
Se-ntunecă, pe rând, mai tare ochii mei,
E durerea ce de-un an cu mine se mândrește
Că mă înclin peste pământ, sub greutatea ei...
Și-mi amintesc căldura îmbrățișării tale
Și nici aroma vinului dulce... n-o pot uita!
Și parcă prind putere cât pentru o viață
S-aștept să vină din neant și ultima...
Dar azi nu vreau, decât de liniște să fiu curtată
Să fiu doar eu cu sinea mea, în două,
Să uit de tot si eu, cum e să fii uitată,
Să fie soare și pe cerul meu să plouă.
SOLII
Întorc privirea,adânc în mine
Și văd troieni și drumuri line
Și văd mocnind în ani șirag ,
Nevoia de mai bine.
Întorc privirea către cer
Pe căi de ani lumină
Îmi fuge gândul biet pribeag
De stele să se anine.
Cuvântul,salbă de mărgean,
Din creer evadează,e plin de viață
E spontan,e liber,e speranță
E plin de cutezanță.
Cuvânt,idee ,șoaptă,dor
Colindă prin lume
Sunt soli de pace,ambasadori
Imuni veșmintelor de crime.
Ultima oară
E ultima oară când plâng,
Nici melodiile lui Roxen nu le mai simt
Ți-aș spune că te mai vreau dar mint
Dar totuși încă te am în gând.
Poate am vărsat o lacrimă
Pe “Zburătorul” de la Emma
Poate îți mai scriu poezii de avangardă
Dar și asa… e ultima.
E ultima oară când mă auzi cântând
Cu toată puterea “Stay” ,Rihanna
Căci nu mai simt să râmâi , cerând
Să-mi mai dai o dată toamna.
,,Uită nostalgia" în suedeză
Lacrima zăpezii printre ghiocei
Are-ntotdeauna un rost al ei,
E un ecou al iernii care a trecut,
Ce nu mai trezește un vis pierdut.
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia
Timpului trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
O iubire veche lasă amintiri,
Dar și căi deschise spre noi iubiri.
Soarele apare cândva zâmbind.
Uită nostalgia,
Nu vorbi de ea
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Uită nostalgia,
E un subiect trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia,
Nu vorbi de ea
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia
Timpului trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
Uită nostalgia!
Glöm nostalgi!
Snöns tår bland snödropparna
Det har alltid ett syfte,
Det är ett eko av vintern som har gått,
Det som inte längre väcker en förlorad dröm.
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi
dåtid,
Sjung glädje
Att vi träffades.
En gammal kärlek lämnar minnen,
Men också öppna vägar till nya kärlekar.
Solen verkar ibland le.
Glöm nostalgi,
Prata inte om henne
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Glöm nostalgi,
Det är ett tidigare ämne,
Sjung glädje
Att vi träffades.
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi,
Prata inte om henne
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi
dåtid,
Sjung glädje
Att vi träffades.
Glöm nostalgi!
Reîntâlnire...cândva
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva ...
Și ochii îmi vor fi reci... cum a fost inima ta...
C-am fost odată ca niciodată
Un suflet plin de viață, fără cicatrici
Mă bucuram de noi, de viață
Dar am rămas imprejmuită de frici.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Mergând la braț cu amintirea ta
Cu amintirea a ce-am fost cândva
Însemnată pe hârtie, într-o prefață
Cu rămășițe ale vechiului meu suflet
Care încă mă bântuie în viață .
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Când uitată va fi despărțirea grea
Și luna-și va întoarce fața către mine
Și stele nu vor mai cădea
Și inima-mi o să se dezghețe
De doliul ce l-a purtat in urma ta.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Când sufletu-mi va depăși durerea grea
Azi... nu-mi mai gasesc locul nicăieri
Și sinceră să fiu, de la un timp nu mai încerc
Sunt ca o frunză încă verde căzută din copac
Să mă ridic aș vrea...dar unde să mai plec?
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Și soarele din nou va lumina pe fața mea
Cum bine știi speranța mi-a murit ultima
Târziu de tot de ea m-am despărțit
Și m-am lăsat învăluită de ceața uitării
Să nu mai văd nici eu in lipsa ta... ce am devenit.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Mai exact într-o altă viață...
În asta te văd cum dispari, cum te disipezi
Și nu pot face nimic... doar să mă conformez
Cum pleci de tot fără nici un cuvânt
Te evapori ca și cum n-am fi fost nicicând.
Pentru tine
N-am să las ziua să treacă
Fără să-ți spun cât te iubesc...
Chiar dacă timpul încearcă pe furiș să plece
Mereu făcând la fel,
Jucându-și infinitul rol,
Lăsându-și doar umbrele,
Foșnind clipele, furându-le..
Știi bine cum face!
Dispare zâmbind,tăcând
Lăsând al tristeții întunecat zeu
Blestemul meu...
Nu,nu voi lăsa ziua să moară!
O voi ține cu secundele cu orele cu chipul ei încremenită acum,
Cu timp cu tot ce are,cine poate cunoaște,
Dacă mâine renaște
Știind că nu vrea
Pe loc să stea...
Și-ți voi spune cât te iubesc,
Același refren dar altfel,
Mereu cu alte culori,șoptit poate,
Ce-și poartă muzica veselă,
O mică și trecătoare simfonie,
Un foc ce-și arde flacăra sa,
Mister adus din altă lume...
Poate Paradisul din inima ta sau a mea....
Nu-i dragostea însăși viața,
Ce-aduce speranța,gonind tristețea și moartea?
Cum să las ziua să treacă așa,
Fără să-ți spun cât te iubesc,
Parându-mi-se că-s risipit fără tine,
Să fiu doar o tristă fantomă, duh rătăcit
Ori timpul m-a pierdut nemilosul în trecerea sa,
Nelasându-mă să fac ceva..
Pentru tine!
(17 mai 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire).
Azi.
Sub vântul rece și pustiu de-afară
La orizont, se stinge iarăși un apus,
Cu el și amintirea de odinioară
A poveștii noastre, rămasă pe papirus.
Și se mai sting cu ea dureri și vise
Speranțe vii ce se cer moarte,
Se sting și-mbrățișările promise
Trăirile în doi ce s-au ajuns deșarte.
Mi-s ochii iar de lacrimi orbiți
Tulburi, uscati de un dor prea divin.
Ar vrea parcă să sclipească fericiți
La un ultim, în doi, pahar de vin...
Și-un strigăt sec se-aude și mă asurzește
Se-ntunecă, pe rând, mai tare ochii mei,
E durerea ce de-un an cu mine se mândrește
Că mă înclin peste pământ, sub greutatea ei...
Și-mi amintesc căldura îmbrățișării tale
Și nici aroma vinului dulce... n-o pot uita!
Și parcă prind putere cât pentru o viață
S-aștept să vină din neant și ultima...
Dar azi nu vreau, decât de liniște să fiu curtată
Să fiu doar eu cu sinea mea, în două,
Să uit de tot si eu, cum e să fii uitată,
Să fie soare și pe cerul meu să plouă.
SOLII
Întorc privirea,adânc în mine
Și văd troieni și drumuri line
Și văd mocnind în ani șirag ,
Nevoia de mai bine.
Întorc privirea către cer
Pe căi de ani lumină
Îmi fuge gândul biet pribeag
De stele să se anine.
Cuvântul,salbă de mărgean,
Din creer evadează,e plin de viață
E spontan,e liber,e speranță
E plin de cutezanță.
Cuvânt,idee ,șoaptă,dor
Colindă prin lume
Sunt soli de pace,ambasadori
Imuni veșmintelor de crime.
Ultima oară
E ultima oară când plâng,
Nici melodiile lui Roxen nu le mai simt
Ți-aș spune că te mai vreau dar mint
Dar totuși încă te am în gând.
Poate am vărsat o lacrimă
Pe “Zburătorul” de la Emma
Poate îți mai scriu poezii de avangardă
Dar și asa… e ultima.
E ultima oară când mă auzi cântând
Cu toată puterea “Stay” ,Rihanna
Căci nu mai simt să râmâi , cerând
Să-mi mai dai o dată toamna.
,,Uită nostalgia" în suedeză
Lacrima zăpezii printre ghiocei
Are-ntotdeauna un rost al ei,
E un ecou al iernii care a trecut,
Ce nu mai trezește un vis pierdut.
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia
Timpului trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
O iubire veche lasă amintiri,
Dar și căi deschise spre noi iubiri.
Soarele apare cândva zâmbind.
Uită nostalgia,
Nu vorbi de ea
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Uită nostalgia,
E un subiect trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia,
Nu vorbi de ea
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Și din ochi albaștri
Șterge-ți lacrima!
Uită nostalgia,
Nu mai lăcrima!
Cântă-ntotdeauna
Primăvara ta!
Uită nostalgia
Timpului trecut,
Cântă bucuria
Că ne-am cunoscut.
Uită nostalgia!
Glöm nostalgi!
Snöns tår bland snödropparna
Det har alltid ett syfte,
Det är ett eko av vintern som har gått,
Det som inte längre väcker en förlorad dröm.
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi
dåtid,
Sjung glädje
Att vi träffades.
En gammal kärlek lämnar minnen,
Men också öppna vägar till nya kärlekar.
Solen verkar ibland le.
Glöm nostalgi,
Prata inte om henne
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Glöm nostalgi,
Det är ett tidigare ämne,
Sjung glädje
Att vi träffades.
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi,
Prata inte om henne
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Och från blå ögon
Torka dina tårar!
Glöm nostalgi,
Inga fler tårar!
Sjung alltid
Din vår!
Glöm nostalgi
dåtid,
Sjung glädje
Att vi träffades.
Glöm nostalgi!
Reîntâlnire...cândva
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva ...
Și ochii îmi vor fi reci... cum a fost inima ta...
C-am fost odată ca niciodată
Un suflet plin de viață, fără cicatrici
Mă bucuram de noi, de viață
Dar am rămas imprejmuită de frici.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Mergând la braț cu amintirea ta
Cu amintirea a ce-am fost cândva
Însemnată pe hârtie, într-o prefață
Cu rămășițe ale vechiului meu suflet
Care încă mă bântuie în viață .
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Când uitată va fi despărțirea grea
Și luna-și va întoarce fața către mine
Și stele nu vor mai cădea
Și inima-mi o să se dezghețe
De doliul ce l-a purtat in urma ta.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Când sufletu-mi va depăși durerea grea
Azi... nu-mi mai gasesc locul nicăieri
Și sinceră să fiu, de la un timp nu mai încerc
Sunt ca o frunză încă verde căzută din copac
Să mă ridic aș vrea...dar unde să mai plec?
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Și soarele din nou va lumina pe fața mea
Cum bine știi speranța mi-a murit ultima
Târziu de tot de ea m-am despărțit
Și m-am lăsat învăluită de ceața uitării
Să nu mai văd nici eu in lipsa ta... ce am devenit.
Ne vom reîntâlni peste ani, cândva
Mai exact într-o altă viață...
În asta te văd cum dispari, cum te disipezi
Și nu pot face nimic... doar să mă conformez
Cum pleci de tot fără nici un cuvânt
Te evapori ca și cum n-am fi fost nicicând.
Other poems by the author
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..
Am să îți dau..
Am să îti dau luna, dar să nu mai cauti stele
Am să îti dau mâna mea, să nu mai atingi altele
Am să îti dau toate culorile
Dar sa nu le dai pe simple nuante
Am sa iti dau chiar si soarele
Să nu îl stingi vreodată..
Am să îti dau si sufletul
Ca de fiecare dată..