Plecarea ta
Pe margini de tăceri albastre
Se leagănă un vis târziu,
Iar luna-și cerne-n nopți sihastre
Argintul pal și pustiu.
Sub teiul gândului ce doare,
Adorm povești fără răspuns,
Și-n frunze moarte, fiecare
Ascunde-un dor ce nu s-a spus.
Tu ai plecat, și-n urma ta
A mai rămas o rană vie,
Ca o lumină ce-ar putea
Să ardă-n veci… dar nu mai știe.
Căci timpul, crudul cerșetor,
Ne fură clipele din suflet,
Și lasă-n loc doar un fior
Ce-nvață moartea cum să umble.
Iar eu, străin de mine însumi,
Te caut printre amintiri,
Dar pașii mei se pierd în gânduri
Și mor sub vechi nedumeriri.
Și poate-n altă existență,
Sub ceruri reci, fără păcat,
Vom fi din nou o conștiință
Ce nu cunoaște „am plecat”.
Category: Love poems
All author's poems: Florin Dumitriu ![]()
Date of posting: 18 марта
Added in favorites: 15
Comments: 7
Timp de citire: ~2 min.
Views: 912
Other poems by the author
Categories
Love poems
Parting poems
Poems about nature
Spring poems
Poems dedicated to Mothers
Poems for children
About parental home
Poems for Dad
Poems about animals
Poems about death
Philosophical poem
Confessional poems
Sad poems
Motivational poems
Prose
Christmas carols
Funny poems
The patriotic poems
Poems March 8
Easter poems
New Year Poems
Diverse poems
Thoughts
Poems dedicated
Congratulations
Friendship poems
Comments 7
celina balan
TheDreamer
maya31
Victoria
Shadow Man
un-pahar-de-poezie
anca_nistor