Iluzia întoarcerii
De-ai ști c-aș da orice să te întorci din drum,
Tăcerea să se risipească ca un fum,
Să-mi spui că ți-a păsat, că n-ai uitat...
Că un vin și pentru mine ai păstrat...
Să mă prinzi cald în îmbrățișarea ta,
Ca și când și pentru tine finalul ar conta...
Că nopțile tăcute ce m-au rănit,
Au fost doar un vis... și-i timpul să-l uit.
Să-mi spui că-ți sunt la fel de dragă
Că n-ai vrut să pleci în așa grabă...
Că tot ce până azi a durut,
Se va stinge...va rămâne-n trecut.
Dar e tăcere-n jur... zadarnic te aștept
Cu sufletul bătând incandescent,
De-ai ști c-aș da orice să îmi vii...
Într-o șoaptă să-mi spui, că nu mai suntem străini...
Category: Love poems
All author's poems: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Date of posting: 23 февраля
Views: 251
Poems in the same category
Ah, ce Doamnă ești tu, Viață...!
Ce Doamnă prea stilată ești tu, Viață!
Ce haine deocheate ai învățat să-mbraci!
Și ce frumos te machiezi pe față
Și-apoi, atât de inocentă, de toate te dezbraci.
Mă-ndrăgostesc zile la rând de tine
Si-așa cu dor nebun și disperare te doresc,
Dar când privesc oglinda ce râde odios la mine
Îmi vine, de pământ, să te trântesc...
Mă las sedus de-al tau parfum, ce-l porți ca o starletă;
Piciorul fin și-nalt, ce se strecoară de sub fustă
Mă-nebunește și m-adoarme, parc-ai avea baghetă
De vrajitoare, care mă îmbie: "- Ia și gustă!"
Ah! Când frivolă, când parșivă, sau nepăsătoare,
Îmi furi ba ochii, ba îmi spinteci inima,
Îmi rupi și glezna, chiar și gâtul și-mi spui că-i o favoare...
Și tot tu, mai mereu, o faci pe victima...
Ce Doamnă, vai ce Doamnă plină de tandrețe!
Întâi oferi și mă îmbii la multe delectări
Și-atunci când stăm de vorbă, ca două precupețe,
Îmi pomenești despre botezuri, nunți și despre-nmormântări.
Sunt zile-n care nervii mi-i întinzi la maxim
Și te-aș cam părăsi, frumoasă și unică osândă.
Îmi bei și lacrima și sângele, atât de intim
Și nu mai știu de ești feroce sau prea blândă.
Ce Doamnă, vai ce Doamnă esti tu Viață
Când treci, fatidic, pe langa mine, pe celalalt trotuar....!
Am învățat să trec strada - nu mai fi așa hoață!
Nu-i timpul să mă însoțească cortegiul funerar.
....Ce Doamnă, ah, ce Doamnă!
Din arhiva timpului
Era o noapte calda si ascunsa
de priviri,
Printre brazi înalți,nocturne
fantezii!
Liliecii in plin extaz
capturează amintiri,
Ceata doar prin gând,
decorul umezii!
Suflet vechi,pericol
ma ademenește!
Trecutul ascunde alchimie
printre rânduri.
Melancolic a noastră poveste
grăiește,
Tot ceea ce dezgrop din pământ,
dintre scânduri.
Razele de luna coboară in
valuri de satin,
Lumina slaba îmi șoptea ca
ne întâlnim.
Pe ce cărări ma poarta al
meu destin,
In miezul nopții,o scânteie,
strălucim!
Prima întâlnire,a noastră
prima privire.
Piesa de puzzle printre a
altarului ruine.
Valul ne cuprinde si iubim
si nestire!
Poveste neagră,pentru demoni,
sa-i aline!
Ne sorbeam sangele printre
priviri suave,
Suflete ce au in comun doar
moarte.
Etern legământ printre
urmările-i grave,
Aleșii hrănindu-se din curioasele-i
soarte.
Suflete goale,ne adancim
in plin abis!
Tu in râng înalt,te ascult,
ma delectez.
File ascunse dintr-un
vechi paradis,
Pun deoparte clipa,pe viitor
sa savurez.
Geaca de piele nu ii tine de cald,
e palid!
Trupu-i alb si rece cu
arome de bizar.
Plete lungi saten,
printre amatori,solid!
Ochii adânci si negri,al misterului
nectar.
Ma conduce pe a mele drumuri,
ochii sunt sclipind.
O floare de nu ma uita,sa-ți
amintești de mine!
Cu nuanțe de gri,gându-i simțeam,
pictând!
Inima-mi si chipul,
portret cu care ma alinta.
Cu zâmbet ascutit m-ai
vrăjit in noapte,
Străin ce te cunosc din
al vesniciei veac!
Timpul ne tine din scurt,
trece in șoapte,
Ne privim cu durere,
căutându-i leac!
Deftones-Change
Nunta (a 7-a poezie din seria ,,În căutarea dragostei")
1. Când ne-am întâlnit prima dată, eram copii
În trup, în cuget și-n gândire
Iar astăzi te numesc ,,mireasă";
Te port în suflet, în inimă în iubire.
2. Și nu mă gândeam vreodată c-o străină
Mult, o să mă facă să zâmbesc,
Să iubesc cum n-am iubit pe nimeni,
Să am un motiv pentru care merită să trăiesc.
3. Căutându-te în orișicine, te-am găsit
Frumoasă, cum mi te imaginam,
Căci cu suspinuri de negrăit
Zi de zi, noapte de noapte eu te așteptam.
4. Și-L rugam cu tot dinadinsul pe Dumnezeu
Cu orice preț să mi te dăruiască,
Pentru a te iubi mereu,
Cu tine, acum și-ne veci să mă unească.
5. Astăzi am văzut că nu m-am rugat în zadar,
Datu-mi-s-a semn căci tu îmi ești aleasa.
Te-am primit astăzi ca și un dar,
Atât de scump de nici nu te puteam visa.
6. Astăzi de la tine nu-mi pot lua ochii deloc
Când te văd în alb îmbrăcată
Furându-mi inima de foc
Și stingând-o cu dragostea-ți toată
7. Eu vreau să mi te dăruiesc o viață
Să mă lupt pentru tine cu toată lumea
Pentru a-mi spune ,,da" la o singură întrebare:
,,Vrei să fi soția mea?"
Îngerul meu!
Tu înger bun te rog coboară
Și liniște adu-mi în suflet,
Te știu de la botezul sfânt
Când har mi-ai dat să fiu poet.
Acum când cad fulgii de nea
Peste pământul plin de păcat,
Tu te strecoară și-n casa mea
Și fă-mă omul bun să fiu iertat.
De vei veni pe fulg și pe la mine
Să știi că îți voi spune o poveste,
Despre iubita mea pamânteană
Ce zi de zi mă rabdă,dar și iubește.
Iar, de n-ai să vii în astă iarnă
Te-oi aștepta oricând în viitor,
De nu pe fulg, poate pe-o rază
De soare, în al meu...dormitor.
Totuși îți spun...
Tu fulg de nea te rog nu-l aștepta
Pe îngerul meu bun și protector,
Că el nu este Sus și-aici cu mine
Pe ăst pământ..Divinul veghetor!
Ah, ce Doamnă ești tu, Viață...!
Ce Doamnă prea stilată ești tu, Viață!
Ce haine deocheate ai învățat să-mbraci!
Și ce frumos te machiezi pe față
Și-apoi, atât de inocentă, de toate te dezbraci.
Mă-ndrăgostesc zile la rând de tine
Si-așa cu dor nebun și disperare te doresc,
Dar când privesc oglinda ce râde odios la mine
Îmi vine, de pământ, să te trântesc...
Mă las sedus de-al tau parfum, ce-l porți ca o starletă;
Piciorul fin și-nalt, ce se strecoară de sub fustă
Mă-nebunește și m-adoarme, parc-ai avea baghetă
De vrajitoare, care mă îmbie: "- Ia și gustă!"
Ah! Când frivolă, când parșivă, sau nepăsătoare,
Îmi furi ba ochii, ba îmi spinteci inima,
Îmi rupi și glezna, chiar și gâtul și-mi spui că-i o favoare...
Și tot tu, mai mereu, o faci pe victima...
Ce Doamnă, vai ce Doamnă plină de tandrețe!
Întâi oferi și mă îmbii la multe delectări
Și-atunci când stăm de vorbă, ca două precupețe,
Îmi pomenești despre botezuri, nunți și despre-nmormântări.
Sunt zile-n care nervii mi-i întinzi la maxim
Și te-aș cam părăsi, frumoasă și unică osândă.
Îmi bei și lacrima și sângele, atât de intim
Și nu mai știu de ești feroce sau prea blândă.
Ce Doamnă, vai ce Doamnă esti tu Viață
Când treci, fatidic, pe langa mine, pe celalalt trotuar....!
Am învățat să trec strada - nu mai fi așa hoață!
Nu-i timpul să mă însoțească cortegiul funerar.
....Ce Doamnă, ah, ce Doamnă!
Din arhiva timpului
Era o noapte calda si ascunsa
de priviri,
Printre brazi înalți,nocturne
fantezii!
Liliecii in plin extaz
capturează amintiri,
Ceata doar prin gând,
decorul umezii!
Suflet vechi,pericol
ma ademenește!
Trecutul ascunde alchimie
printre rânduri.
Melancolic a noastră poveste
grăiește,
Tot ceea ce dezgrop din pământ,
dintre scânduri.
Razele de luna coboară in
valuri de satin,
Lumina slaba îmi șoptea ca
ne întâlnim.
Pe ce cărări ma poarta al
meu destin,
In miezul nopții,o scânteie,
strălucim!
Prima întâlnire,a noastră
prima privire.
Piesa de puzzle printre a
altarului ruine.
Valul ne cuprinde si iubim
si nestire!
Poveste neagră,pentru demoni,
sa-i aline!
Ne sorbeam sangele printre
priviri suave,
Suflete ce au in comun doar
moarte.
Etern legământ printre
urmările-i grave,
Aleșii hrănindu-se din curioasele-i
soarte.
Suflete goale,ne adancim
in plin abis!
Tu in râng înalt,te ascult,
ma delectez.
File ascunse dintr-un
vechi paradis,
Pun deoparte clipa,pe viitor
sa savurez.
Geaca de piele nu ii tine de cald,
e palid!
Trupu-i alb si rece cu
arome de bizar.
Plete lungi saten,
printre amatori,solid!
Ochii adânci si negri,al misterului
nectar.
Ma conduce pe a mele drumuri,
ochii sunt sclipind.
O floare de nu ma uita,sa-ți
amintești de mine!
Cu nuanțe de gri,gându-i simțeam,
pictând!
Inima-mi si chipul,
portret cu care ma alinta.
Cu zâmbet ascutit m-ai
vrăjit in noapte,
Străin ce te cunosc din
al vesniciei veac!
Timpul ne tine din scurt,
trece in șoapte,
Ne privim cu durere,
căutându-i leac!
Deftones-Change
Nunta (a 7-a poezie din seria ,,În căutarea dragostei")
1. Când ne-am întâlnit prima dată, eram copii
În trup, în cuget și-n gândire
Iar astăzi te numesc ,,mireasă";
Te port în suflet, în inimă în iubire.
2. Și nu mă gândeam vreodată c-o străină
Mult, o să mă facă să zâmbesc,
Să iubesc cum n-am iubit pe nimeni,
Să am un motiv pentru care merită să trăiesc.
3. Căutându-te în orișicine, te-am găsit
Frumoasă, cum mi te imaginam,
Căci cu suspinuri de negrăit
Zi de zi, noapte de noapte eu te așteptam.
4. Și-L rugam cu tot dinadinsul pe Dumnezeu
Cu orice preț să mi te dăruiască,
Pentru a te iubi mereu,
Cu tine, acum și-ne veci să mă unească.
5. Astăzi am văzut că nu m-am rugat în zadar,
Datu-mi-s-a semn căci tu îmi ești aleasa.
Te-am primit astăzi ca și un dar,
Atât de scump de nici nu te puteam visa.
6. Astăzi de la tine nu-mi pot lua ochii deloc
Când te văd în alb îmbrăcată
Furându-mi inima de foc
Și stingând-o cu dragostea-ți toată
7. Eu vreau să mi te dăruiesc o viață
Să mă lupt pentru tine cu toată lumea
Pentru a-mi spune ,,da" la o singură întrebare:
,,Vrei să fi soția mea?"
Îngerul meu!
Tu înger bun te rog coboară
Și liniște adu-mi în suflet,
Te știu de la botezul sfânt
Când har mi-ai dat să fiu poet.
Acum când cad fulgii de nea
Peste pământul plin de păcat,
Tu te strecoară și-n casa mea
Și fă-mă omul bun să fiu iertat.
De vei veni pe fulg și pe la mine
Să știi că îți voi spune o poveste,
Despre iubita mea pamânteană
Ce zi de zi mă rabdă,dar și iubește.
Iar, de n-ai să vii în astă iarnă
Te-oi aștepta oricând în viitor,
De nu pe fulg, poate pe-o rază
De soare, în al meu...dormitor.
Totuși îți spun...
Tu fulg de nea te rog nu-l aștepta
Pe îngerul meu bun și protector,
Că el nu este Sus și-aici cu mine
Pe ăst pământ..Divinul veghetor!
Other poems by the author
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Aceeași eu
Aceeași eu, cea care-am stat tăcută
Când sufletul se zvârcolea în piept.
Cea care-a scris povestea frântă
Și a schimbat-o într-un vis mai demn.
Aceeasi eu, ce prea mult n-a cerut
Doar umbra unui semn, o urmă de pas.
Aceeasi care-am fost o flacără de gând
Dar m-am topit... așteptând o clipă de rămas.
Aceeasi eu, ce-am fost cu totul, cu suflet, cu gând
Deși n-am primit nici măcar jumătăți de măsură
Am sperat, am așteptat măcar un cuvânt
Dar n-am primit decât insulte, ce-n mine încă mai răsună...
Aceeasi eu ce-am așternut tăcerea-ți pe hartie
Am devenit fără să vreau... o poezie...
Fără să știu că din atâta dor și foc
Se naște-al meu, mare noroc...
Căci simt de parcă din senin am renăscut
Din tăcerea-ți cruntă ce mi-ai lăsat s-o respir
Deși ieri am plâns, mâine zambetu-mi va fi scut
Cu-un suflet nou pentru mine... mai împlinit.
Gânduri în poezie
O poezie ce n-o să ti-o trimit de data asta
Nu vreau să-ți tulbur liniștea, nici viața
Ai trecut peste, din ultima zi când mi-ai vorbit
Și eu în felul meu... doar că mult mai târziu.
Dar în unele nopți în gând îmi vii tot tu
Nu cu întrebări și nici cu dor nebun
Mai degrabă ca o blândețe ce doare frumos
Ca un răspuns la toate câte nu se spun.
Te mai visez uneori, așa... fără motiv,
Te văd în vis fix cum te-am cunoscut
Râzând, cu ochii mari ațintiți spre mine
Ce mă certau si dragă le eram în același timp.
Și-n zori mă trezesc cu o liniște grea
C-am fost cu sufletul toată a ta
Și-am tot sperat să incheiem povestea
Frumos... dar a fost doar iluzia mea...
Azi aș fi vrut să-ți spun că sunt bine
Toate au prins nuanțe mai clare.
Să pot să-ți scriu... să te întreb ce faci
Să-ți spun că mi-ai fost drag... între două pahare.
Dar n-o să-ți scriu... n-o să-ți trimit
Doar las aici un gând în versuri scris
Poate-ntr-o zi vei simți că mă gândesc la tine
Cu drag, liniște, iubire tăcută...cu sufletul din mine.
Și dacă n-o să simți nimic, nu-i bai!
Eu am simțit și simt pentru-amândoi
Mult timp de-al meu suflet a fost, vai!
Când tot am sperat finalul la un vin în doi.
Încă te aștept
Ai plecat în grabă și inima s-a rupt în două părți
Tăcerea apoi, mi-a frânt-o în mii de bucăți
În praf de stele a mistuit-o așteptarea
Unei minuni, să apropie dintre noi, depărtarea...
Trec zilele...mă străduiesc să te uit, să te scot din minte,
Îmi spun în gând c-ai trecut... că nu-ți pasă de mine.
Ard mereu amintiri...încerc să închid orice drum
Dar seara mi-apari în gând, dens ca un fum...
Îți port chipul în privire... te simt in tăcere
Nopțile devin lungi, mă sleiesc de putere
Și în fiecare clipă, și în orice vis
Esti dorul ce-mi aprinde... fiecare vers.
Îmi repet mereu că nu mai vii... ar fi o nebunie!
Că timpul va trece ștergând orice urmă de noi
...dar știu bine că timpul mă minte....
Și o să te mai sper!... chiar de știu că rămân, doar cu ploi.
Încă te mai aștept...deși o fac în zadar
În mine simt umbrele tale, cum răsar...
Și inima începe să îmi bată haotic
Urletul tăcerii e din ce în ce mai nevrotic...
Și te mai aștept o clipă, mai sper o secundă
În suflet se stârnește un ultim fior
Speranța mă trece, luminând ca o undă...
C-ai să revii, în brațele tale, să mă vindec de dor...
Cat de mult aș vrea
De-ai ști...cât de mult aș vrea
Să te pot căuta
La ușa sufletului tău să pot să bat
Tu să m-astepti, sa îmi deschizi cu drag
De-ai ști ... cât de mult aș vrea,
Atunci când te-aș vedea
Să simți cum mă topesc,
De dragul tău... când te zăresc.
De-ai ști... cât de mult aș vrea
Să îți mai stau pe canapea
Să degust vinul sub privirea ta,
Oh, Doamne... erați fericirea mea!
De-ai sti... cât de mult aș vrea
Să simt din nou îmbrățișarea ta
Să îți ascult inima cum bate
Tu să mă mângâi ușor pe spate.
Cât de mult aș vrea...de-ai ști
Odată să mai pot simți
Gustul ce mă ducea în paradis
Dulceața vinului rămas...promis
Cât de mult aș vrea... de-ai ști
O clipă să mai fiu a ta
Toată lumea s-ar opri
Să simtă cum îmi râde inima...
Același dor diVIN
In nopțile senine, cu luna cât un glob,
Mai depan amintiri si mi-amintesc de tot..
As vrea sa vin spre tine,
Sa vin sa te gãsesc
Sa te imbratisez străine,
Şi..vin sa-mi daruiesti.
Știu..n-ai fi bucuros,
Decât atunci o clipa,
Și m-ai abandona,
De mine ar fi risipă.
Sunt tot aceeași blondă tristă
Cu-aceiași ochi, același glas...
Sunt tot sensibilă...naivă
Si imi e dor la fiecare pas.
Imi curg subtil stările triste,
Cum curge vinul in pahar,
După o folie de sedative,
După un dor stupefiant.
Si-mi vine- o stare de-amorțeală,
Și somnolenţă..în sfârșit...
Atâția nervi si oboseală,
Atâta stres înghesuit.
Încă mai am stări sufocante,
Si scriu ades cu ochii grei..
O fi ok ca-n miez de noapte
In loc să dormi..să vrei ...să bei???
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Aceeași eu
Aceeași eu, cea care-am stat tăcută
Când sufletul se zvârcolea în piept.
Cea care-a scris povestea frântă
Și a schimbat-o într-un vis mai demn.
Aceeasi eu, ce prea mult n-a cerut
Doar umbra unui semn, o urmă de pas.
Aceeasi care-am fost o flacără de gând
Dar m-am topit... așteptând o clipă de rămas.
Aceeasi eu, ce-am fost cu totul, cu suflet, cu gând
Deși n-am primit nici măcar jumătăți de măsură
Am sperat, am așteptat măcar un cuvânt
Dar n-am primit decât insulte, ce-n mine încă mai răsună...
Aceeasi eu ce-am așternut tăcerea-ți pe hartie
Am devenit fără să vreau... o poezie...
Fără să știu că din atâta dor și foc
Se naște-al meu, mare noroc...
Căci simt de parcă din senin am renăscut
Din tăcerea-ți cruntă ce mi-ai lăsat s-o respir
Deși ieri am plâns, mâine zambetu-mi va fi scut
Cu-un suflet nou pentru mine... mai împlinit.
Gânduri în poezie
O poezie ce n-o să ti-o trimit de data asta
Nu vreau să-ți tulbur liniștea, nici viața
Ai trecut peste, din ultima zi când mi-ai vorbit
Și eu în felul meu... doar că mult mai târziu.
Dar în unele nopți în gând îmi vii tot tu
Nu cu întrebări și nici cu dor nebun
Mai degrabă ca o blândețe ce doare frumos
Ca un răspuns la toate câte nu se spun.
Te mai visez uneori, așa... fără motiv,
Te văd în vis fix cum te-am cunoscut
Râzând, cu ochii mari ațintiți spre mine
Ce mă certau si dragă le eram în același timp.
Și-n zori mă trezesc cu o liniște grea
C-am fost cu sufletul toată a ta
Și-am tot sperat să incheiem povestea
Frumos... dar a fost doar iluzia mea...
Azi aș fi vrut să-ți spun că sunt bine
Toate au prins nuanțe mai clare.
Să pot să-ți scriu... să te întreb ce faci
Să-ți spun că mi-ai fost drag... între două pahare.
Dar n-o să-ți scriu... n-o să-ți trimit
Doar las aici un gând în versuri scris
Poate-ntr-o zi vei simți că mă gândesc la tine
Cu drag, liniște, iubire tăcută...cu sufletul din mine.
Și dacă n-o să simți nimic, nu-i bai!
Eu am simțit și simt pentru-amândoi
Mult timp de-al meu suflet a fost, vai!
Când tot am sperat finalul la un vin în doi.
Încă te aștept
Ai plecat în grabă și inima s-a rupt în două părți
Tăcerea apoi, mi-a frânt-o în mii de bucăți
În praf de stele a mistuit-o așteptarea
Unei minuni, să apropie dintre noi, depărtarea...
Trec zilele...mă străduiesc să te uit, să te scot din minte,
Îmi spun în gând c-ai trecut... că nu-ți pasă de mine.
Ard mereu amintiri...încerc să închid orice drum
Dar seara mi-apari în gând, dens ca un fum...
Îți port chipul în privire... te simt in tăcere
Nopțile devin lungi, mă sleiesc de putere
Și în fiecare clipă, și în orice vis
Esti dorul ce-mi aprinde... fiecare vers.
Îmi repet mereu că nu mai vii... ar fi o nebunie!
Că timpul va trece ștergând orice urmă de noi
...dar știu bine că timpul mă minte....
Și o să te mai sper!... chiar de știu că rămân, doar cu ploi.
Încă te mai aștept...deși o fac în zadar
În mine simt umbrele tale, cum răsar...
Și inima începe să îmi bată haotic
Urletul tăcerii e din ce în ce mai nevrotic...
Și te mai aștept o clipă, mai sper o secundă
În suflet se stârnește un ultim fior
Speranța mă trece, luminând ca o undă...
C-ai să revii, în brațele tale, să mă vindec de dor...
Cat de mult aș vrea
De-ai ști...cât de mult aș vrea
Să te pot căuta
La ușa sufletului tău să pot să bat
Tu să m-astepti, sa îmi deschizi cu drag
De-ai ști ... cât de mult aș vrea,
Atunci când te-aș vedea
Să simți cum mă topesc,
De dragul tău... când te zăresc.
De-ai ști... cât de mult aș vrea
Să îți mai stau pe canapea
Să degust vinul sub privirea ta,
Oh, Doamne... erați fericirea mea!
De-ai sti... cât de mult aș vrea
Să simt din nou îmbrățișarea ta
Să îți ascult inima cum bate
Tu să mă mângâi ușor pe spate.
Cât de mult aș vrea...de-ai ști
Odată să mai pot simți
Gustul ce mă ducea în paradis
Dulceața vinului rămas...promis
Cât de mult aș vrea... de-ai ști
O clipă să mai fiu a ta
Toată lumea s-ar opri
Să simtă cum îmi râde inima...
Același dor diVIN
In nopțile senine, cu luna cât un glob,
Mai depan amintiri si mi-amintesc de tot..
As vrea sa vin spre tine,
Sa vin sa te gãsesc
Sa te imbratisez străine,
Şi..vin sa-mi daruiesti.
Știu..n-ai fi bucuros,
Decât atunci o clipa,
Și m-ai abandona,
De mine ar fi risipă.
Sunt tot aceeași blondă tristă
Cu-aceiași ochi, același glas...
Sunt tot sensibilă...naivă
Si imi e dor la fiecare pas.
Imi curg subtil stările triste,
Cum curge vinul in pahar,
După o folie de sedative,
După un dor stupefiant.
Si-mi vine- o stare de-amorțeală,
Și somnolenţă..în sfârșit...
Atâția nervi si oboseală,
Atâta stres înghesuit.
Încă mai am stări sufocante,
Si scriu ades cu ochii grei..
O fi ok ca-n miez de noapte
In loc să dormi..să vrei ...să bei???