Muza tristă
Și-mi vine câte-o dată să te sun
Ca prin minune să te întorci din drum
Povestea unei despărțiri să-ti spun
Trăită-n nopti cu aburi de tutun.
#unpahardepoezie
Aproape vindecată în prezent
Lovita de un sentiment absent,
Te-nchid intr-o mare de gânduri
Te scot si te scriu printre randuri,
Te-asez cu suflet pe hârtie
Și te transform în poezie.
#onewinewoman
Consum cerneala în neștire
Doar asa sa te simt mai pot
Om ce te-ai vrut intamplator
Muză tristă pentru vesnicie...
Category: Love poems
All author's poems: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Date of posting: 4 января
Views: 217
Poems in the same category
"Ja, einmal ich träumte" în islandeză
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Der Traum geht zu ende, die Sonne sank ins Meer
und als ich erwachte, fand ich dich nicht mehr.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Draumurinn tekur enda, sólin sökk í sjóinn
og þegar ég vaknaði fann ég þig ekki lengur.
GLISSANDO
Ce ușor alunecăm din ludicul vals al florilor
În cel al amintirilor despre mâine și alte zile dorite
Ct de ușor ne desprindem de imaginea din multiplele oglinzi
În care ne reflectăm în fiecare zi, fixând aleator un alt chip
Pe care nici noi nu îl mai recunoaștem câteodată.
Vrem să ne desprindem din masca ce nu ne seamănă,
Nu suntem noi sub acea față plină de șanturi săpate de griji si timp
Cutia ce ne tine captivi este o carapace prea strâmtă pentru suflet
Nu mai este cea în care Maestrul Lutier ne-a lăsat inocenți
În armoniile crude ale începutului vibrând în celeste acorduri.
Doar când lucizi, ne smulgem una după alta aceste măști,
Vedem câteodată cum ne zâ mbește ironic un chip tânăr
Care îți aduce aminte de tine, jumătatea bună din tot ce puteai fi.
Mai vreau
Mai vreau o dată
Sa fiu de tine sărutată
Mai vreau de o mie de ori
Sa mă treacă mii de fiori
Mai vreau să ți văd zâmbetul
De la care nu ți mai poți lua gândul
Mai vreau îmbrățișarea ta
Unde mă simt în siguranță în ea
Mai vreau sa mă alinți
In fiecare noapte,in fiecare zi
Mai vreau să mă iubești
Așa cum numai tu știi
Mai vreau să mă seduci
Din nou pentru că tot la fel as fii
De ar fi sa dau timpul înapoi
Tot cu tine as trai
Cu gândul la tine...
Cand greul ma apasa-n noapte
Si gandurile mele printre soapte
Imi spun adesea la culcare
Ca inima in piept de dor tresare
Un dor nebun , un dor de altadata
Ce-mi canta zi de zi in soapta
Caci numai ieri eram ingandurata
Astazi ma simt mai mult ca niciodata ...
Inima mea inca mai asteapta
Sa vi sa vezi cum sufletul mi e trist
Asa cum dorul meu de tine ma cuprins
Caci te-am zarit azi noapte intr-un vis ...
O suflet bun , cald ,iubitor
Ce imi spuneai adesea somn usor
Acum n-aud decat ganduri cum cad in gol
Despre iubirea ce ti-o port pe interior...
Ah, ce Doamnă ești tu, Viață...!
Ce Doamnă prea stilată ești tu, Viață!
Ce haine deocheate ai învățat să-mbraci!
Și ce frumos te machiezi pe față
Și-apoi, atât de inocentă, de toate te dezbraci.
Mă-ndrăgostesc zile la rând de tine
Si-așa cu dor nebun și disperare te doresc,
Dar când privesc oglinda ce râde odios la mine
Îmi vine, de pământ, să te trântesc...
Mă las sedus de-al tau parfum, ce-l porți ca o starletă;
Piciorul fin și-nalt, ce se strecoară de sub fustă
Mă-nebunește și m-adoarme, parc-ai avea baghetă
De vrajitoare, care mă îmbie: "- Ia și gustă!"
Ah! Când frivolă, când parșivă, sau nepăsătoare,
Îmi furi ba ochii, ba îmi spinteci inima,
Îmi rupi și glezna, chiar și gâtul și-mi spui că-i o favoare...
Și tot tu, mai mereu, o faci pe victima...
Ce Doamnă, vai ce Doamnă plină de tandrețe!
Întâi oferi și mă îmbii la multe delectări
Și-atunci când stăm de vorbă, ca două precupețe,
Îmi pomenești despre botezuri, nunți și despre-nmormântări.
Sunt zile-n care nervii mi-i întinzi la maxim
Și te-aș cam părăsi, frumoasă și unică osândă.
Îmi bei și lacrima și sângele, atât de intim
Și nu mai știu de ești feroce sau prea blândă.
Ce Doamnă, vai ce Doamnă esti tu Viață
Când treci, fatidic, pe langa mine, pe celalalt trotuar....!
Am învățat să trec strada - nu mai fi așa hoață!
Nu-i timpul să mă însoțească cortegiul funerar.
....Ce Doamnă, ah, ce Doamnă!
"Ja, einmal ich träumte" în islandeză
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ich glaube nicht an Träume, so sehr ich auch versuch',
doch hoff' ich eines Tages nur dich zu seh'n
beim Purpursonnenaufgang, wenn wir uns wiederseh'n,
denselben Weg wird an geh'n.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Wie noch nie im Leben fühlt' ich so ein Glück,
denn zum ersten Male lächelst du zurück.
Ja, einmal ich träumte von einem Sonnenstrahl,
auf dem wir uns trafen, irgendwo im All.
Der Traum geht zu ende, die Sonne sank ins Meer
und als ich erwachte, fand ich dich nicht mehr.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Ég trúi ekki á drauma, sama hversu mikið ég reyni
En ég vona að ég sjái þig einn daginn
við fjólubláa sólarupprásina, þegar við hittumst aftur,
sömu leið verður farin.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Ég hef aldrei verið eins heppin og aldrei áður á ævinni,
því í fyrsta skipti sem þú brosir til baka.
Já, einu sinni dreymdi mig um sólargeisla,
þar sem við hittumst, einhvers staðar í geimnum.
Draumurinn tekur enda, sólin sökk í sjóinn
og þegar ég vaknaði fann ég þig ekki lengur.
GLISSANDO
Ce ușor alunecăm din ludicul vals al florilor
În cel al amintirilor despre mâine și alte zile dorite
Ct de ușor ne desprindem de imaginea din multiplele oglinzi
În care ne reflectăm în fiecare zi, fixând aleator un alt chip
Pe care nici noi nu îl mai recunoaștem câteodată.
Vrem să ne desprindem din masca ce nu ne seamănă,
Nu suntem noi sub acea față plină de șanturi săpate de griji si timp
Cutia ce ne tine captivi este o carapace prea strâmtă pentru suflet
Nu mai este cea în care Maestrul Lutier ne-a lăsat inocenți
În armoniile crude ale începutului vibrând în celeste acorduri.
Doar când lucizi, ne smulgem una după alta aceste măști,
Vedem câteodată cum ne zâ mbește ironic un chip tânăr
Care îți aduce aminte de tine, jumătatea bună din tot ce puteai fi.
Mai vreau
Mai vreau o dată
Sa fiu de tine sărutată
Mai vreau de o mie de ori
Sa mă treacă mii de fiori
Mai vreau să ți văd zâmbetul
De la care nu ți mai poți lua gândul
Mai vreau îmbrățișarea ta
Unde mă simt în siguranță în ea
Mai vreau sa mă alinți
In fiecare noapte,in fiecare zi
Mai vreau să mă iubești
Așa cum numai tu știi
Mai vreau să mă seduci
Din nou pentru că tot la fel as fii
De ar fi sa dau timpul înapoi
Tot cu tine as trai
Cu gândul la tine...
Cand greul ma apasa-n noapte
Si gandurile mele printre soapte
Imi spun adesea la culcare
Ca inima in piept de dor tresare
Un dor nebun , un dor de altadata
Ce-mi canta zi de zi in soapta
Caci numai ieri eram ingandurata
Astazi ma simt mai mult ca niciodata ...
Inima mea inca mai asteapta
Sa vi sa vezi cum sufletul mi e trist
Asa cum dorul meu de tine ma cuprins
Caci te-am zarit azi noapte intr-un vis ...
O suflet bun , cald ,iubitor
Ce imi spuneai adesea somn usor
Acum n-aud decat ganduri cum cad in gol
Despre iubirea ce ti-o port pe interior...
Ah, ce Doamnă ești tu, Viață...!
Ce Doamnă prea stilată ești tu, Viață!
Ce haine deocheate ai învățat să-mbraci!
Și ce frumos te machiezi pe față
Și-apoi, atât de inocentă, de toate te dezbraci.
Mă-ndrăgostesc zile la rând de tine
Si-așa cu dor nebun și disperare te doresc,
Dar când privesc oglinda ce râde odios la mine
Îmi vine, de pământ, să te trântesc...
Mă las sedus de-al tau parfum, ce-l porți ca o starletă;
Piciorul fin și-nalt, ce se strecoară de sub fustă
Mă-nebunește și m-adoarme, parc-ai avea baghetă
De vrajitoare, care mă îmbie: "- Ia și gustă!"
Ah! Când frivolă, când parșivă, sau nepăsătoare,
Îmi furi ba ochii, ba îmi spinteci inima,
Îmi rupi și glezna, chiar și gâtul și-mi spui că-i o favoare...
Și tot tu, mai mereu, o faci pe victima...
Ce Doamnă, vai ce Doamnă plină de tandrețe!
Întâi oferi și mă îmbii la multe delectări
Și-atunci când stăm de vorbă, ca două precupețe,
Îmi pomenești despre botezuri, nunți și despre-nmormântări.
Sunt zile-n care nervii mi-i întinzi la maxim
Și te-aș cam părăsi, frumoasă și unică osândă.
Îmi bei și lacrima și sângele, atât de intim
Și nu mai știu de ești feroce sau prea blândă.
Ce Doamnă, vai ce Doamnă esti tu Viață
Când treci, fatidic, pe langa mine, pe celalalt trotuar....!
Am învățat să trec strada - nu mai fi așa hoață!
Nu-i timpul să mă însoțească cortegiul funerar.
....Ce Doamnă, ah, ce Doamnă!
Other poems by the author
Iluzia întoarcerii
De-ai ști c-aș da orice să te întorci din drum,
Tăcerea să se risipească ca un fum,
Să-mi spui că ți-a păsat, că n-ai uitat...
Că un vin și pentru mine ai păstrat...
Să mă prinzi cald în îmbrățișarea ta,
Ca și când și pentru tine finalul ar conta...
Că nopțile tăcute ce m-au rănit,
Au fost doar un vis... și-i timpul să-l uit.
Să-mi spui că-ți sunt la fel de dragă
Că n-ai vrut să pleci în așa grabă...
Că tot ce până azi a durut,
Se va stinge...va rămâne-n trecut.
Dar e tăcere-n jur... zadarnic te aștept
Cu sufletul bătând incandescent,
De-ai ști c-aș da orice să îmi vii...
Într-o șoaptă să-mi spui, că nu mai suntem străini...
Încă îți port amintirea
Încă îți port amintirea....
Pitită într-un colț de inimă
Unde nu ajunge lumina
Și totuși e-atât de vie, fără...vină.
Încă îți port amintirea...
În brațele tale o lume se topea
Să creeze timp și spațiu
Pentru tot ce sufletul simțea.
Încă îți port amintirea....
Erai paharul meu divin,
Ce-ai născut în mine simțirea
De dor...un sentiment sublim...
Încă îți port amintirea...
Esti clipa mea de neuitat
Deși m-ai obligat să te uit
Cu dor...in suflet te-am păstrat.
Încă îți port amintirea...
Pe retine mi-a rămas privirea
Impregnat în suflet e parfumul tău
Ca o adiere mă-nvăluie mereu...
Încă iți port amintirea...
Dar nu mai port povara.
M-am dăruit cu sufletul întreg
Dovadă că pot simți curat
Și ăsta nu e un regret...
Alt final
Îmbrățișează-mă, te rog, profund
În brațele tale sa ma afund
Între pernele tale sa ma scufund
Sa nu mai simt atâta dor acut..
Îmbrățișează-mă și nu-mi da drumul
Sa-mi înnoiesc pe piele parfumul
Lasa-mă să-ți servesc vinul
Sub paturică sa ridicăm volumul.
Privește la mine mai apoi
În ochi cum se citește un război
Cum ne visează pe ambii goi
Sub perne și pături moi...
Mi-a fost dor... sa rostim la unison
Să-nceapă războiul în semiton
Sa te cuprind...sa scriu cu un creion
Finalul nou... fără vreun abandon.
Apus diVIN
Poate-ntr-o zi ne-om intalni
Cândva la un apus de soare
De-un vin alb in doi sa ne bucuram
Și sa ne dam o-mbratisare.
Ani o s-aștept sa ne vedem din nou
Desi sa uit de tine tu mi-ai spus
De-ai ști ce dulce-i aşteptarea
Când tot ce-astepti e un vin la apus
MAI
Mai... și mi-e dor mai mult și mai tare,
De tine, de vin, de-o ultimă îmbrățișare...
Și Mai pare că te vrea tot mai mult
Și chiar acum aș vrea să-ți trimit un sărut.
Mai vreau să petrec cu tine o clipă
Să privim luna ce ne zâmbește în noapte
Să ne avem cu drag, ca la-nceput,
Ca și cum timpul nicicând n-ar fi trecut.
Mai stai lânga mine încă un minut
Vreau să-mi aduc aminte cu drag de
trecut.
Să mă privești din nou cu gândul senin,
Să-mi îneci dorul de tine cu-al tău dulce vin.
Să-mi faci viața să prindă culoare
Să mă cuprinzi cu drag într-o-mbrățisare
Mai să fie luna ce-ar putea să reînvie
Visul adormit ce zace în sufletul din mine
OARE?
Oare voi mai fi vreodată îmbrățișată
Fără să simt că mi-este dor de noi?
Oare voi mai gusta din vin vreodată
Fără să-mi amintesc de gustul tău?...
Oare o să mă suni cu suflet cândva
Să-ți pot răspunde cu al meu?
Oare voi putea să scriu cândva un vers
Fără în gând numele să îți șoptesc?
Oare iarna ce-o port în suflet
Se va schimba în primăvară?
Oare inima îmi va mai fi la fel
Când visa un ultim vin și-o-mbrățisare?
Oare...🥲😔
05.01.2025
OneWineWoman
Unpahardepoezie
Iluzia întoarcerii
De-ai ști c-aș da orice să te întorci din drum,
Tăcerea să se risipească ca un fum,
Să-mi spui că ți-a păsat, că n-ai uitat...
Că un vin și pentru mine ai păstrat...
Să mă prinzi cald în îmbrățișarea ta,
Ca și când și pentru tine finalul ar conta...
Că nopțile tăcute ce m-au rănit,
Au fost doar un vis... și-i timpul să-l uit.
Să-mi spui că-ți sunt la fel de dragă
Că n-ai vrut să pleci în așa grabă...
Că tot ce până azi a durut,
Se va stinge...va rămâne-n trecut.
Dar e tăcere-n jur... zadarnic te aștept
Cu sufletul bătând incandescent,
De-ai ști c-aș da orice să îmi vii...
Într-o șoaptă să-mi spui, că nu mai suntem străini...
Încă îți port amintirea
Încă îți port amintirea....
Pitită într-un colț de inimă
Unde nu ajunge lumina
Și totuși e-atât de vie, fără...vină.
Încă îți port amintirea...
În brațele tale o lume se topea
Să creeze timp și spațiu
Pentru tot ce sufletul simțea.
Încă îți port amintirea....
Erai paharul meu divin,
Ce-ai născut în mine simțirea
De dor...un sentiment sublim...
Încă îți port amintirea...
Esti clipa mea de neuitat
Deși m-ai obligat să te uit
Cu dor...in suflet te-am păstrat.
Încă îți port amintirea...
Pe retine mi-a rămas privirea
Impregnat în suflet e parfumul tău
Ca o adiere mă-nvăluie mereu...
Încă iți port amintirea...
Dar nu mai port povara.
M-am dăruit cu sufletul întreg
Dovadă că pot simți curat
Și ăsta nu e un regret...
Alt final
Îmbrățișează-mă, te rog, profund
În brațele tale sa ma afund
Între pernele tale sa ma scufund
Sa nu mai simt atâta dor acut..
Îmbrățișează-mă și nu-mi da drumul
Sa-mi înnoiesc pe piele parfumul
Lasa-mă să-ți servesc vinul
Sub paturică sa ridicăm volumul.
Privește la mine mai apoi
În ochi cum se citește un război
Cum ne visează pe ambii goi
Sub perne și pături moi...
Mi-a fost dor... sa rostim la unison
Să-nceapă războiul în semiton
Sa te cuprind...sa scriu cu un creion
Finalul nou... fără vreun abandon.
Apus diVIN
Poate-ntr-o zi ne-om intalni
Cândva la un apus de soare
De-un vin alb in doi sa ne bucuram
Și sa ne dam o-mbratisare.
Ani o s-aștept sa ne vedem din nou
Desi sa uit de tine tu mi-ai spus
De-ai ști ce dulce-i aşteptarea
Când tot ce-astepti e un vin la apus
MAI
Mai... și mi-e dor mai mult și mai tare,
De tine, de vin, de-o ultimă îmbrățișare...
Și Mai pare că te vrea tot mai mult
Și chiar acum aș vrea să-ți trimit un sărut.
Mai vreau să petrec cu tine o clipă
Să privim luna ce ne zâmbește în noapte
Să ne avem cu drag, ca la-nceput,
Ca și cum timpul nicicând n-ar fi trecut.
Mai stai lânga mine încă un minut
Vreau să-mi aduc aminte cu drag de
trecut.
Să mă privești din nou cu gândul senin,
Să-mi îneci dorul de tine cu-al tău dulce vin.
Să-mi faci viața să prindă culoare
Să mă cuprinzi cu drag într-o-mbrățisare
Mai să fie luna ce-ar putea să reînvie
Visul adormit ce zace în sufletul din mine
OARE?
Oare voi mai fi vreodată îmbrățișată
Fără să simt că mi-este dor de noi?
Oare voi mai gusta din vin vreodată
Fără să-mi amintesc de gustul tău?...
Oare o să mă suni cu suflet cândva
Să-ți pot răspunde cu al meu?
Oare voi putea să scriu cândva un vers
Fără în gând numele să îți șoptesc?
Oare iarna ce-o port în suflet
Se va schimba în primăvară?
Oare inima îmi va mai fi la fel
Când visa un ultim vin și-o-mbrățisare?
Oare...🥲😔
05.01.2025
OneWineWoman
Unpahardepoezie