2  

Autorul Marius Andreescu

poezii.online Marius Andreescu
Inregistrat pe: 11 februarie 2024 32 creaţii Autor popular 7 2

Total

32 creaţii
1 712 25 august 2025
757 25 august 2025
866 1 iunie 2025
903 30 mai 2025
1 1,015 30 mai 2025
1 893 29 mai 2025
1,010 29 mai 2025
907 5 martie 2025
1,195 13 iulie 2024
1,534 13 iulie 2024
1,288 27 iunie 2024
1,358 14 martie 2024
1,357 23 februarie 2024
1 1,210 23 februarie 2024
1,229 22 februarie 2024
1,332 21 februarie 2024
1,387 21 februarie 2024
1,344 17 februarie 2024
1,318 16 februarie 2024
2 2,170 16 februarie 2024
1 1,558 15 februarie 2024
1,245 15 februarie 2024
1,665 15 februarie 2024
1 1,230 15 februarie 2024
1 1,176 15 februarie 2024
1,784 15 februarie 2024
1,501 12 februarie 2024
1,261 12 februarie 2024
1,230 12 februarie 2024
1,354 12 februarie 2024
1,268 12 februarie 2024
1,305 12 februarie 2024

Creaţii aleatorii :)

Pe cer Luceafăr

Pe cer luceafăr, tot strălucind, 

Nu est

Mai mult...

Odihnă veșnică!

În memoria soțului meu MANOLE DRAGOMIR.

Ai trecut prin viață ,trăind-o , iubind-o ,prețuind-o.

Ai lăsat în urma ta ,impresii bune și respect.

Asta spune tot despre tine! Nepoții care te iubesc 

dincolo de moarte .

     Odihnă veșnică ,dragul ,nostr drag !

Mai mult...

flux de poeme naani /45

tinerețea-i departe

corzile vibrează 

la unison

cu extravaganta toamnă

Mai mult...

Prea târziu…

 

Ca o ploaie mănoasă în pământul uscat, 

Îmi gâfâie-n minte amorul ce-l scriu, 

Prăbușit la pământ cu mâna îți fac, 

Și-mi spui: Prea târziu, prea târziu! 

 

Mi-ai lăsat pe buze un cântec ciudat,

Cu versuri ce ard într-un foc ce nu-l știu,

M-ai visat într-o noapte și brusc te-ai sculat, 

Strigând: Prea târziu, prea târziu!

 

Îmi culeg din abisuri durerea râzând,

Caut spicele coapte, căzute-n pustiu,

Iar tu taci, însă eu, umblu plângând,

Fiindcă știu, că-i târziu, prea târziu!

 

Mi-e iubirea o rană ce nu s-a închis, 

Un ecou ce răzbate din lut sângeriu,

Și aș vrea ca pe-un leac aici să te știu, 

Dar îmi spui, că-i târziu, prea târziu!

 

Din icoana tăcerii ți-am frânt un cuvânt,

Dar căzu ca un fulger pe ceru-mi pustiu,

Ai zâmbit ca o umbră ascunsă-n pământ,

Și-ai șoptit: E târziu, prea târziu! 

 

Am plecat, pribegind cu un dor de-nceput,

Ca o frunză purtată de-un vânt timpuriu,

Pasul îmi este încâlcit și mereu abătut, 

Și aș vrea să mă-ntorc...Dar e târziu, prea târziu!

 

Mai mult...

O ultimă zi

Întoarce-te jos a mea stea păzitoare

Și ține-mă în palme,că să cad mai ușor

Din a ta grijă mulți sunt gata să ceară

Pentru a ta nemurire eu sunt gata să mor

 

Irosește-ți putere dar pe mine mă scapă

De veșnica spaimă de viitor

În schimb îți ofer păgâna mea viață

Și zilele mele de muritor

 

O zi să îmi lași,de mai mult n-am nevoie

Să reușesc să vorbesc despre ce n-am vorbit

Prea tăcut-a mea fire să spună ce simte

preafrumosului chip ce mă făcea fericit

 

“Ar trebui ca să știe,de ce să mai tac

Tot ce a fost a avut loc să fie

Și chiar de regret,nimic n-o să fac”

Mai mult...

Dorul meu tăcut

Purtând un dor pentru totdeauna 

Îmi ascund iubirea-n adâncuri, 

Sub valuri de tăceri și furtună, 

In gânduri ce mor printre rânduri.

Nu spun, nu strig, nu cer nimic, 

Dar dorul crește ca o rană....

În suflet cântă un vis mic, 

Și inima... mi-o ia la goană...

Și nu va şti nimeni vreodată 

Cât te-am sperat, tăcut, curat, 

Cum dorul meu plângea în soaptă 

Când ne visam îmbrățișați.

Purtându-ți dorul pentru totdeauna,

Rămas-am prizonieră în tăcerea grea, 

Povestea noastră...o taină bună...

E locul unde-n gând, mereu, te voi îmbrățișa...

 

Mai mult...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live