Lacrimile ploii
Aud furtuna plângând
Îmi alină al meu gând:
Să plec de aici, departe,
Cu un stilou și-a mea carte.
"Într-o liniște profundă,
Doar cerul ce o alungă,
A mea fericire, al meu zâmbet,
Mi-e urmat de un regret.
Un izvor melancolic în ai mei ochi
Mă lasă doborâtă în genunchi,
Doar ploaia mă aude, mă-nțelege,
Și un loc printre nori ea îmi alege."
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Mind games
Поэма: Povestea
Lanţul Cărtureşti intră pe piaţa din Republica Moldova cu o librărie
Поэма: fulguiri//6
Поэма: esecul dascalilor
Poezia, un hobby în rândurile adolescentelor 2021 (vox)
Поэма: Poem de toamnă
Поэма: Recidivă
Curiozități despre viaţa secretă a marilor scriitori