Depresie
Depresia mi-e ca o mamă,
Atât de familiară încât prezenţa ei îmi limpezeşte mintea
Atingerea-i puternică îmi face corpul să vibreze,
Cu fiecare mângâiere
Må afund mai tare în brațele ei,
Simțindu-i căldura care mă moleşeşte,
Nevrând să mai plec din brațele-i fierbinţi
Vrând să fim una şi aceeaşi persoană.
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 17 ianuarie
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 397
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: stări/6
Poem: Cu ochii tăi senini, albaștri
Un spectacol neobisnuit s-a jucat pe scena teatrului din Soroca. O piesa de teatru, care a inclus muzica la pian, mimica si poezie a adunat o multime de lume in sala - VIDEO
Poem: Sa iubesc cum te iubesc ?
Poem: Simțuri
Concursuri de lectură, expoziții și ateliere de creație pentru copii și tineri: Salonul Internațional de Carte vine cu un program bogat
Poem: Matematica pina la zece
Poem: Moșule, deschid fereastra
Care sunt cele mai bune cărți scrise în Moldova în 2018, potrivit Uniunii Scriitorilor