Depresie
Depresia mi-e ca o mamă,
Atât de familiară încât prezenţa ei îmi limpezeşte mintea
Atingerea-i puternică îmi face corpul să vibreze,
Cu fiecare mângâiere
Må afund mai tare în brațele ei,
Simțindu-i căldura care mă moleşeşte,
Nevrând să mai plec din brațele-i fierbinţi
Vrând să fim una şi aceeaşi persoană.
Category: Thoughts
All author's poems: ANONIM
Date of posting: 17 января
Added in favorites: 1
Views: 191
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Filmul vieții
Poem: amintiri /4
De 10 ani suntem mai saraci fara Grigore Vieru, dar opera lui ne imbogateste in continuare. Poetul a fost comemorat la cimitirul central de catre familie, prieteni si colegi de breasla - VIDEO
Poem: Eroul
Poem: Gândul! ( pentru tata)
Salonul Internațional de Carte pentru Copii şi Tineret şi-a deschis ușile
Poem: Sunt toate ale mele...
Poem: Răspunsuri pierdute
MII DE CĂRȚI PENTRU CEI MICI. La Chişinău s-a deschis un târg de carte pentru copii