Depresie
Depresia mi-e ca o mamă,
Atât de familiară încât prezenţa ei îmi limpezeşte mintea
Atingerea-i puternică îmi face corpul să vibreze,
Cu fiecare mângâiere
Må afund mai tare în brațele ei,
Simțindu-i căldura care mă moleşeşte,
Nevrând să mai plec din brațele-i fierbinţi
Vrând să fim una şi aceeaşi persoană.
Категория: Мысли
Все стихи автора: ANONIM
Дата публикации: 17 января 2024
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 623
Стихи из этой категории
Zilele...
Zilele mele treceau
Iar de tine ,mi-aminteau
Amintirile cu dor
Astăzi,ele,mă răscol
Rascolirea,tare doare
Doare al naiba de rău
Ce sa fac? Sa fiu alt om?
Nu se poate , sunt prea blând
Eu mă năpustesc plângând
Suferința , îmi e leac
Ăsta mi-e singurul veac
Veacul ce astăzi îmi pleacă
Ia și zilele
Nu răbda...
Lipsa Mamei
O scumpă ,minunată mamă
Mi -as fi dorit sa -ti spun mereu
Dar tu din viața noastră crudă
Ai ales drumuri teleleu.
Nu te-ai gândit ca-n urma ta
Lași durere ,lacrimi și suspine
O tu inconștiență mama
Tu te-ai gândit numai la tine.
Nu ti -ai simțit copiii bolnavi,
Nu te n ntrebai dacă sunt bine
Când noi stateam pe prispa casei,
ne întrebam "mama mai vine?"
Și asa treceau nopți de vara
Iar eu priveam la stele
Eram atent ,le-numărăm,
Puteam să jur cu adevărat
Ca tu tu ești una dintre ele.
Tu singura ti-ai ales destinul
Ai ales sa nu ne iubești.
Acum copiii mici sunt mari
E prea târziu sa te căiești.
Ai ajuns bătrână acum
Timpul e neiertător
Tu vii acum si chiar implori
Sa ceri iertare tuturor.
O tu inconștiență mamă
E prea târziu sa mai repari
Trecutul nostru cel amar
Nu poți topii niște ghețari.
Acum sunt bine vindecat
Eu cu gândul m-am împăcat .
O scumpă minunată mamă.
Nu te -a durut ,nu ți- a păsat.
Nici în ochii nu nu ne-ai privit
Ti -aruncat geanta pe umăr.
Intr-un moment tu te-ai oprit.
Dar după iar te-ai răzgândit.
Iti spun acum la revedere
Cu vocea fără de regret
Căci tu în amintirile mele
Nu ai contur și nici portret.
Serban Ion Georgian
Fara nume, dar aproape
Poate ca n-am un nume pentru ce ne tine apropiati,
Dar stiu ca-n gandul meu apari, chiar si cand nu te-ai lasat.
Si ce se naste din taceri sau din cuvinte scrise rar,
E mai real decat ce spun multi cand jura in zadar.
Ma gasesc in miez de noapte vorbind cu tine-n gand,
Si toate fricile din mine se sting usor, pe rand.
Nu stiu de-i vis, miraj sau dor ce prinde contur clar,
Dar stiu ca-n tine-i liniste, si-n vocea ta, hotar.
Am vazut in ochii tai raspunsuri fara grai,
Si-n zambetul tau cald, ceva ce n-am gasit in rai.
E arta, e curaj, e foc ce nu vrea sa se stinga,
O soapta care spune: “Ramai”, dar nu te constrange.
Poate candva vom pune nume la tot ce am creat,
Dar pana-atunci, ramanem doi, un pic nelamurit si clar legat.
Caci uneori, iubirea nu striga, doar respira lin,
Si-n fiecare vers ce-ti scriu, iti las inima din plin.
Si daca tot ce-i scris dispare, si lumea-n soapte se prelinge,
Ramai tu dorul care arde, si-n liniste se-nvinge.
Cuvintele se sting, se duc, dar tu ramai mereu,
Ca strofa care n-are timp, ci doar un loc in pieptul meu.
Dor
În inima mea răsare un dor,
Ca o stea strălucind în amurgul ușor.
Un cântec subtil, un freamăt de vânt,
Dorul îmi șoptește, ca un dulce cânt.
Prin văile sufletului meu, el plutește,
Ca un râu lin, în care visul se ivește.
În adâncul privirii, în zâmbetul tău,
Dorul se prelinge, ca un licăr al răsăritului.
În amintiri se țese firul dorului,
Ca o pânză fină, plină de misterul tău.
Așteptarea devine un dans al gândurilor,
Dorul vibrează în mine, ca un ecou.
Prin pădurea amintirilor pierdute,
Dorul mă cheamă cu glasul lui tăcut.
În lumina lunii, în noaptea senină,
Îmi răsare dorul, ca o floare divină.
În fiecare stea ce strălucește sus,
În fiecare răsărit al soarelui adus,
Dorul mă învăluie, mă leagă de tine,
Ca o poveste nescrisă, dar mereu senină.
Așa că în pieptul meu, mereu va cânta,
Melodia dulce a dorului, subtilă și sfântă.
În fiecare bătaie de inimă, în fiecare pas,
Dorul va fi etern, ca un veșnic compas.
Gust din venin
Ce-ar fi dacă ne-am mai întâlni iar,
Fără să ne fii știut,
Mai da din nou pradă disperării,
Cum demult ai făcut?
Ce-ar fii dacă ne-am mai iubi iar,
Fără să ne fii priceput,
Mi-ai face din nou inima bucăți,
Cum doar tu ai putut?
Mâinile doresc pielea ta
Picioarele doresc drumul tău,
Mintea își dorește să te visez
Iar sufletul să te iubesc.
Speranta
Trecind ades prin apa
Tu nu mai esti fricos
Sa mergi fara ca-n urma
Sa-ti fie capul jos.
Azi nu mai am durere
Sau poate m-am deprins
Sa sufar in tacere !!
S-adorm cu focul stins.
Sa crezi ca si la tine
In drumul ce-ai parcurs
Ca orice intrebare ...
Sa ai al tau raspuns.
Sa nu-ti mai fie frica
De nestiut, de-apus
Sa simti cu dreptul, raza
Sa tinzi catre ajuns.
Fiind a ta si luna
Si norul cel din zare
Unde si valul, marea
Va fi in nepasare.
De greu sa nu te sperii
Atunci cind te apasa
A-i tai sa fie zorii
Si lacrimile-a tale.
Zilele...
Zilele mele treceau
Iar de tine ,mi-aminteau
Amintirile cu dor
Astăzi,ele,mă răscol
Rascolirea,tare doare
Doare al naiba de rău
Ce sa fac? Sa fiu alt om?
Nu se poate , sunt prea blând
Eu mă năpustesc plângând
Suferința , îmi e leac
Ăsta mi-e singurul veac
Veacul ce astăzi îmi pleacă
Ia și zilele
Nu răbda...
Lipsa Mamei
O scumpă ,minunată mamă
Mi -as fi dorit sa -ti spun mereu
Dar tu din viața noastră crudă
Ai ales drumuri teleleu.
Nu te-ai gândit ca-n urma ta
Lași durere ,lacrimi și suspine
O tu inconștiență mama
Tu te-ai gândit numai la tine.
Nu ti -ai simțit copiii bolnavi,
Nu te n ntrebai dacă sunt bine
Când noi stateam pe prispa casei,
ne întrebam "mama mai vine?"
Și asa treceau nopți de vara
Iar eu priveam la stele
Eram atent ,le-numărăm,
Puteam să jur cu adevărat
Ca tu tu ești una dintre ele.
Tu singura ti-ai ales destinul
Ai ales sa nu ne iubești.
Acum copiii mici sunt mari
E prea târziu sa te căiești.
Ai ajuns bătrână acum
Timpul e neiertător
Tu vii acum si chiar implori
Sa ceri iertare tuturor.
O tu inconștiență mamă
E prea târziu sa mai repari
Trecutul nostru cel amar
Nu poți topii niște ghețari.
Acum sunt bine vindecat
Eu cu gândul m-am împăcat .
O scumpă minunată mamă.
Nu te -a durut ,nu ți- a păsat.
Nici în ochii nu nu ne-ai privit
Ti -aruncat geanta pe umăr.
Intr-un moment tu te-ai oprit.
Dar după iar te-ai răzgândit.
Iti spun acum la revedere
Cu vocea fără de regret
Căci tu în amintirile mele
Nu ai contur și nici portret.
Serban Ion Georgian
Fara nume, dar aproape
Poate ca n-am un nume pentru ce ne tine apropiati,
Dar stiu ca-n gandul meu apari, chiar si cand nu te-ai lasat.
Si ce se naste din taceri sau din cuvinte scrise rar,
E mai real decat ce spun multi cand jura in zadar.
Ma gasesc in miez de noapte vorbind cu tine-n gand,
Si toate fricile din mine se sting usor, pe rand.
Nu stiu de-i vis, miraj sau dor ce prinde contur clar,
Dar stiu ca-n tine-i liniste, si-n vocea ta, hotar.
Am vazut in ochii tai raspunsuri fara grai,
Si-n zambetul tau cald, ceva ce n-am gasit in rai.
E arta, e curaj, e foc ce nu vrea sa se stinga,
O soapta care spune: “Ramai”, dar nu te constrange.
Poate candva vom pune nume la tot ce am creat,
Dar pana-atunci, ramanem doi, un pic nelamurit si clar legat.
Caci uneori, iubirea nu striga, doar respira lin,
Si-n fiecare vers ce-ti scriu, iti las inima din plin.
Si daca tot ce-i scris dispare, si lumea-n soapte se prelinge,
Ramai tu dorul care arde, si-n liniste se-nvinge.
Cuvintele se sting, se duc, dar tu ramai mereu,
Ca strofa care n-are timp, ci doar un loc in pieptul meu.
Dor
În inima mea răsare un dor,
Ca o stea strălucind în amurgul ușor.
Un cântec subtil, un freamăt de vânt,
Dorul îmi șoptește, ca un dulce cânt.
Prin văile sufletului meu, el plutește,
Ca un râu lin, în care visul se ivește.
În adâncul privirii, în zâmbetul tău,
Dorul se prelinge, ca un licăr al răsăritului.
În amintiri se țese firul dorului,
Ca o pânză fină, plină de misterul tău.
Așteptarea devine un dans al gândurilor,
Dorul vibrează în mine, ca un ecou.
Prin pădurea amintirilor pierdute,
Dorul mă cheamă cu glasul lui tăcut.
În lumina lunii, în noaptea senină,
Îmi răsare dorul, ca o floare divină.
În fiecare stea ce strălucește sus,
În fiecare răsărit al soarelui adus,
Dorul mă învăluie, mă leagă de tine,
Ca o poveste nescrisă, dar mereu senină.
Așa că în pieptul meu, mereu va cânta,
Melodia dulce a dorului, subtilă și sfântă.
În fiecare bătaie de inimă, în fiecare pas,
Dorul va fi etern, ca un veșnic compas.
Gust din venin
Ce-ar fi dacă ne-am mai întâlni iar,
Fără să ne fii știut,
Mai da din nou pradă disperării,
Cum demult ai făcut?
Ce-ar fii dacă ne-am mai iubi iar,
Fără să ne fii priceput,
Mi-ai face din nou inima bucăți,
Cum doar tu ai putut?
Mâinile doresc pielea ta
Picioarele doresc drumul tău,
Mintea își dorește să te visez
Iar sufletul să te iubesc.
Speranta
Trecind ades prin apa
Tu nu mai esti fricos
Sa mergi fara ca-n urma
Sa-ti fie capul jos.
Azi nu mai am durere
Sau poate m-am deprins
Sa sufar in tacere !!
S-adorm cu focul stins.
Sa crezi ca si la tine
In drumul ce-ai parcurs
Ca orice intrebare ...
Sa ai al tau raspuns.
Sa nu-ti mai fie frica
De nestiut, de-apus
Sa simti cu dreptul, raza
Sa tinzi catre ajuns.
Fiind a ta si luna
Si norul cel din zare
Unde si valul, marea
Va fi in nepasare.
De greu sa nu te sperii
Atunci cind te apasa
A-i tai sa fie zorii
Si lacrimile-a tale.
Другие стихотворения автора
ganduri in ceas tarziu
ce nu vreau sa spun scriu
ma sfiesc, noaptea târziu
n as vrea sa ma descarc
as ramane precum moara fara lac
nu am glas in mulțime
au ramane gandurile fara mine
imi e dor dor de ele
sa le miros ca pe lalele
Mama
Mama mea, tu eşti anume
Cea mai dulce de pe lume,
Sǎ am eu întreaga viaţǎ
Miere, zahǎr şi dulceaţǎ.
Tu m-ai învǎţat anume
Cǎ averea doar un fum e,
Cǎ în viaţa asta mare
Sǎ am parte de-alinare.
Mama mea, mi-ai spus anume
Basme, cântece şi glume,
Ca inima mea sǎ ştie
Sǎ trǎiascǎ-n bucurie.
Eu nu sunt destul de mare
Ca sǎ pot sǎ-nvǎţ mǎcar,
De pe carte, o urare,
Şi nu sunt destul de mare
Ca sǎ-ţi dau un dar anume.
Dar îţi dau o sǎrutare,
Ici, pe obrajor,
Şi pe mâna asta care
Mǎ-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Mamă dragă te ador .
de Marian Adrian Darosi
Mă scoți din minți
Si stii eu iarasi team vazut in vise
Ma chemai cu mini intinse
Iar eu nu voiam sa vin
Ca doaream doar sa termin
Dar stii acei ochisori
Cînd ii privesti simti ca mori
Dar incerc sa nu ma uit
Ca asa am obosit
Iar sarutul tau imbatator
Imi parea ocrotitor
Dar iarasi mam inșelat
Dar sa stii eu lam pastrat
Brațele tale doamne nu le voi uita
Cum ma numeai iubita ta
Stateam pe o banca in parc
Nu era ceva mai drag
Vocea ta lina ce trecea prin capul meu
Aș asculta-o mereu
Sa stii ca mor de dorul tau
De asta ma simt asa rau
Mai stai
Mai stai o clipa sa-ți zâmbesc
Mai stai, ca-n șoaptă sa-ți răspund
Si sa-ți zic tot ce aș fi vrut
Dar e târziu, e miez de noapte,
Iar eu îți scriu povești și șoapte.
Si nu regret ca am simțit,
Regret ca te-am privit atat de diferit..
Mereu ziceai ,,Asa sunt eu"
Intr-un final am înțeles
Asa ești tu, așa sunt eu
Doi străini rătăciți sub același cer,
Dar nu regret
A fost menit sa fie asa
Un sfârșit fără început
Ai fost tu în viata mea
Nu te cunosc, am înțeles
Deși speram ca o s-o fac
Dar azi te las,
Ești un trecut,
Ce sper ca-n viitor
Uitării îl voi da 💔
Gabriela
daca ai stii..
daca ai stii cat imi lipsesti
poate te ai intoarce
dar nu visez la povesti
insa asta speranta imi stoarce.
daca ai stii cat te iubesc
rani ascund , seara privesc
n ai avut de gand
si m ai lasat plangand.
daca ai stii tot ce gandesc
ai crede in finalurile din povesti
zile, nopti eu socotesc
de cate ori tu ma ranesti.
daca ai stii de ce am plecat
sigur nici tu n ai mai fi stat
problemele m au presat
si tu singura m ai lasat.
daca ai stii ca te astept
visez cum ma strangi la piept
merg pe acelasi drum drept
nu am nici un regret.
daca ai stii ca te visez
totul analizez
stiind ce a fost intre noi
de aia nu dau inapoi.
daca ai stii cat incerc sa te uit
imi amintesc ce impreuna am construit
de absenta ta nu m ai instruit
de aceea inima mi s a pietruit.
daca ai stii ca nu te urasc
lacrimi izvorasc
cand amintirile ma tarasc
in trecutul nostru amoros.
daca ai stii cate intrebari
mi se pun despre noi
fel de fel de schimbari
au aparut apoi.
daca ai stii tot ce simt
ti ai fi dat seama cat eu la tine tin
dar stiu ca nu ti mai apartin
si va trebui sa termin.
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian
ganduri in ceas tarziu
ce nu vreau sa spun scriu
ma sfiesc, noaptea târziu
n as vrea sa ma descarc
as ramane precum moara fara lac
nu am glas in mulțime
au ramane gandurile fara mine
imi e dor dor de ele
sa le miros ca pe lalele
Mama
Mama mea, tu eşti anume
Cea mai dulce de pe lume,
Sǎ am eu întreaga viaţǎ
Miere, zahǎr şi dulceaţǎ.
Tu m-ai învǎţat anume
Cǎ averea doar un fum e,
Cǎ în viaţa asta mare
Sǎ am parte de-alinare.
Mama mea, mi-ai spus anume
Basme, cântece şi glume,
Ca inima mea sǎ ştie
Sǎ trǎiascǎ-n bucurie.
Eu nu sunt destul de mare
Ca sǎ pot sǎ-nvǎţ mǎcar,
De pe carte, o urare,
Şi nu sunt destul de mare
Ca sǎ-ţi dau un dar anume.
Dar îţi dau o sǎrutare,
Ici, pe obrajor,
Şi pe mâna asta care
Mǎ-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Mamă dragă te ador .
de Marian Adrian Darosi
Mă scoți din minți
Si stii eu iarasi team vazut in vise
Ma chemai cu mini intinse
Iar eu nu voiam sa vin
Ca doaream doar sa termin
Dar stii acei ochisori
Cînd ii privesti simti ca mori
Dar incerc sa nu ma uit
Ca asa am obosit
Iar sarutul tau imbatator
Imi parea ocrotitor
Dar iarasi mam inșelat
Dar sa stii eu lam pastrat
Brațele tale doamne nu le voi uita
Cum ma numeai iubita ta
Stateam pe o banca in parc
Nu era ceva mai drag
Vocea ta lina ce trecea prin capul meu
Aș asculta-o mereu
Sa stii ca mor de dorul tau
De asta ma simt asa rau
Mai stai
Mai stai o clipa sa-ți zâmbesc
Mai stai, ca-n șoaptă sa-ți răspund
Si sa-ți zic tot ce aș fi vrut
Dar e târziu, e miez de noapte,
Iar eu îți scriu povești și șoapte.
Si nu regret ca am simțit,
Regret ca te-am privit atat de diferit..
Mereu ziceai ,,Asa sunt eu"
Intr-un final am înțeles
Asa ești tu, așa sunt eu
Doi străini rătăciți sub același cer,
Dar nu regret
A fost menit sa fie asa
Un sfârșit fără început
Ai fost tu în viata mea
Nu te cunosc, am înțeles
Deși speram ca o s-o fac
Dar azi te las,
Ești un trecut,
Ce sper ca-n viitor
Uitării îl voi da 💔
Gabriela
daca ai stii..
daca ai stii cat imi lipsesti
poate te ai intoarce
dar nu visez la povesti
insa asta speranta imi stoarce.
daca ai stii cat te iubesc
rani ascund , seara privesc
n ai avut de gand
si m ai lasat plangand.
daca ai stii tot ce gandesc
ai crede in finalurile din povesti
zile, nopti eu socotesc
de cate ori tu ma ranesti.
daca ai stii de ce am plecat
sigur nici tu n ai mai fi stat
problemele m au presat
si tu singura m ai lasat.
daca ai stii ca te astept
visez cum ma strangi la piept
merg pe acelasi drum drept
nu am nici un regret.
daca ai stii ca te visez
totul analizez
stiind ce a fost intre noi
de aia nu dau inapoi.
daca ai stii cat incerc sa te uit
imi amintesc ce impreuna am construit
de absenta ta nu m ai instruit
de aceea inima mi s a pietruit.
daca ai stii ca nu te urasc
lacrimi izvorasc
cand amintirile ma tarasc
in trecutul nostru amoros.
daca ai stii cate intrebari
mi se pun despre noi
fel de fel de schimbari
au aparut apoi.
daca ai stii tot ce simt
ti ai fi dat seama cat eu la tine tin
dar stiu ca nu ti mai apartin
si va trebui sa termin.
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian