3  

Author Justina Butaroiu

Author constellation
poezii.online Justina Butaroiu
Registered on: 12 January 35 creations Autor popular 9 1

Total

35 creations
Fă loc
756 22 April
Păpușarul
1,085 14 January
Sa fii tânăr
1 953 14 January
Vis de primăvară
1 1,053 14 January
Te simt
966 14 January
Și dacă..
890 14 January
Eu,vulcanul..
1,088 14 January
Stare
1,001 14 January
Gânduri de Înviere
1,059 14 January
Poveste
885 13 January
Povestea fiecărui an
1,050 13 January
Noi
1,044 13 January
Undeva,cândva
1,160 13 January
Îți sărut...
1,068 13 January
Acum..
885 13 January
Tu
1,060 13 January
M-am trezit azi...
1,042 13 January
Sunt grâul
848 13 January
Cândva
1,014 13 January
Gramatica iubirii
1,138 13 January
Dorul
1 1 1,048 13 January
Dacă
989 13 January
Urare
1,197 13 January
Dor de tata
1 1,069 13 January
Mulțumesc, mamă!
1,074 13 January
Amintiri despre Crăciun
1,049 13 January
Dorințe de Crăciun
1,033 13 January
Prizonieri
1 1,163 13 January
Dac-ai uitat,române
1,083 13 January
Urare la aniversarea iubirii
1,067 13 January
Seceta de adevăr
1 942 12 January
Prietenie
1 1,225 12 January
Renunțări
1 998 12 January
Ești
1,140 12 January
Cautând
1 964 12 January
All authors

Random creations :)

Mărțiguș

Mărțișoare pe câmpii 

Cresc vioaie, râd sub Soare

În palete de culori

Vii și proaspete, curate flori

 

Viorele, toporaşi

Ghiocei și brebenei

Râd, înalță către cer

Noi speranțe, fel de fel

 

A trecut bătrâna iarnă 

Lăsând loc unui ghioc 

E plăpând, dar nu-i e teamă 

Să răsară peste tot

 

Boarzele încep s-apară

Din neant, acum afară 

Și în case, flămânzite 

Ciurde noi, neobosite 

 

Alb și roșu sunt la modă 

Împletite, înrudite

Își fac loc în piepți de fete

Mândre-acum că sunt cochete

 

Plânge Dochia și tună 

Îi miroase-a mărțisoare 

Caută să se răzbune 

Că afară-i Primăvară!

 

Vremea pare că o minte

Și cu Soarele-n spinare

Lepădându-și flendurite, vechi cojoace

Piere zgâbă, amortiță de frisoane

 

Marius Ene, Polonia, 10.03.2024

More ...

Ext - Ector

Și strigară marinarii
Când văzură
Cer închis în noaptea adâncă,
În zadar se străduiră
Barca vieții s-o salveze
Murim și o să murim de-a pururea în aste ape întunecate
Dar va veni și vremea 'ceia când ale noastre oase dezgropate
Vor sta la baza temelia
Fiului neînăscut.

„Un glas mut se auzi în noapte”

Și nu curse sânge-n van
Pe pământul făgăduinței
Ca să moară nebunește
În Vârtejul plin de foc
Al luminii umblătoare.

More ...

Sticlă

Stau în genunchi,

E frig și mă doare.

Lumina mi se stinge

Încet, cu onoare.

 

Să-mi puneți cruce

De granit prelucrat

În sicriul meu rănit,

Să fiu îngenuncheat.

 

Să-mi turnați țărână grea,

S-o aud cum se repede

Spre sicriul meu de sticlă,

Unde luna-mi se prevede.

More ...

E toamnă

e toamnă,

copacii încep să moară,

nostalgia verii pe sfârșite mă sufocă,

precum mirosul crinilor de rocă,

și stau și privesc,

aceste culori ca dintr-un portret,

și stau și mă gândesc,

poate nu apune totul la 3.

și stau și meditez,

chiar dacă frunzele se zbat atent.

și stau și citesc,

cuvine scrise-n minte perfect.

 

e toamnă,

culorile încep să piară,

deși conferă o atmosferă aparte,

luată din carte,

culori vibrante, care-ți aduc sufletul înapoi în trup,

căldură se termină,

și-ncepe un puternic frig acut.

 

e toamnă,

e bipolaritate excesivă,

a vremii și a vieții,

puternic retrospectivă.

More ...

De ce te cânt

De ce te cânt când merii dau în floare, 
Când iarba se izbeşte către soare 
Trecând că o săgeată prin pământ. 
De ce ca pe-o duminică te cânt? 

De ce te cânt când grâul e de coasă, 
Când iau bilet de tren să vin acasă, 
Să strâng în braţe plaiul meu cu dor. 
De ce te cânt în murmur de izvor? 

De ce te cânt când pleacă-n zor cocorii, 
Când soarele e mai lenos ca zorii 
Şi lasă ceaţa rece să ne scalde. 
De ce te cânt în frunza care cade? 

De ce te cânt când fulgul dă în plete, 
Când timpul nu mai poate să aştepte 
Să mă aşez în sania copilăriei. 
De ce te cânt în albul veşniciei? 

More ...

Pentru prima dată

Ai fost... altfel.

Nu pot să explic.

Te-am iubit cu un fel de foc pe care nici măcar eu nu știu cum l-am ținut aprins.

Și uneori mă ardea, dar nu-mi venea să-l sting.

 

Încă mă gândesc la tine în mijlocul melodiilor. Încă îți asociez versuri care mi-au rupt sufletul.

Și totuși...

Ieri, nu m-a durut.

 

Ieri te-am putut iubi fără să sufăr.

Poate pentru prima dată.

Poate pentru că am învățat să te port altfel.

Poate pentru că în loc să aștept îmbrățișarea ta, am știut că mi-o  pot imagina și e de ajuns.

More ...
#Interesting  Autor: Ncnncx Jdbxb
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live