Автор Justina Butaroiu
Итого
35 публикацииСлучайные публикации :)
De m-ai întreba vreodată
De m-ai întreba vreodată
Ia-mă de mână
Apropie-te-n șoaptă fără teamă
Doar pentru tine-n lumea asta am venit
Eu sunt aici să îți acopăr orice rană
De mân-aș vrea ne plimbăm nedespărțit
Toate bătăile de inimă te chiamă
Un curcubeu de amintiri ți-am pregătit
La mine-n suflet ești mirabilă podoabă
De mână caut să te țin îndrăgostit
Ploile tale-am să le-adun la mine-n palmă
Le voi topi între apus și răsărit
Tristețea las-o arestată într-o vamă
Ia-mă de mână și-mi zâmbește fericit
Am adunat buchet de stele până-n toamnă
Cerul în ochi să-ți înflorească strălucit
Poate se-aprinde și la tine dulce flamă
Și-atunci de mână vom ajunge infinit
Fără de tine dimineața e o dramă
Cuvântul arde pe hârtie umilit
Zdrobind speranțele durerea mă destramă
Te rog de mână să mă ții adăpostit
camy
Fulgii de nea cad pe pământ
Eu susțin la tine gândind,
Fulgii aduc clipele reci
Eu încă sper că mă iubești
Speranța moare încet, încet
Gândul meu rece la tine mi-l trec
Zăpada de tine îmi aminte
Unde ești tu dragostea mea?
În luna Mai!
Copile, tu, casa ne-ai umplut de bucurie
Când Domnul ni te-a dat, pe astă lume,
În luna Mai, când verdele încântă ochiul
Știind, că-avem urmaș, l-al nostru nume.
Așa, mama-mi zicea când mă creștea
Și mă-nvăța, cum să mă port în viață,
Să fiu cinstit și să urăsc ce e minciună
Și rugă să înnalț, în fiecare dimineață.
Era atât de simplă și fără multă carte
Dar cu credință și dragoste adevărată,
Era pe câmp și-apoi se întorcea acasă
Mâncare să avem și casa să-i fie curată.
Erau pe-atunci, nevoi și multe lipsuri
Dar oamenii purtau respect și omenie,
Se ajutau, unul pe altul, necondiționat
Și rar vedeai că-și poartă... dușmănie.
..........................
Timpul s-a scurs și nu mai sunt copil
Și un bătrân, ce ani a adunat în spate,
Părinții i-am pierdut și trist mă simt
Sunt muritor și, trecătoare-s... toate!
Nepătruns
În numerele serii te pierzi
Și mergând în al meu gând
Te simt cum bați
Al inimi mele surâzând
În necunoscut al gravitați
Tu plutești mergând
Iar al meu nepătruns îl ascunzi
Și îl cauți și încerc să l cuprind
Atingere de iluzii
Ele spunând zdrobind
Ziduri grotești cu flori
Eu nu te cuprind
În numerele serii te pierzi
Și mergând în al meu gând
Te caut în minte să te oprești
Al inimii mele surâzând
În necunoscut al gravitați’
Tu plutești mergând
Iar în suflet încerc să te cuprind
Dar te pierzi și te ascunzi, plutind
Atingere de iluzii
Ele spunând zdrobind
Ziduri de flori, nu de ură
Eu tot nu te cuprind
Cruzime nebuna
Si mai ranit, am suferit
Mai ranit cu toata cruzimea ta
Sangele curgea de unde putea
Eu pe jos numai puteam respira
Dar ai mai dat inca un glonț
Glonțul a fost terminal
Ma-m terminat într-o clipă
Ma-m stins chiar la tine in ochi
Dar tu râdeai ca un nebun ce erai
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Oare de ce?
Mierloi Bogdan-Stefan
11 августа
"De ce trecutul pune umbră-n viitor"/"Oare de ce lacrima nu invie frunze" - Superbe versuri! Paradoxal as spune, poezia te desprinde de amalgamul sen...
Ai fost ca valurile mării, noaptea....
Tatyana📚
10 августа
Un epilog emoțional intens. Superb poem!
Lectura unui gol
Femeia in litere
9 августа
Textul tău este o confesiune extrem de puternică, profundă și dureros de sinceră. Ai reușit să pui în cuvinte acea stare abstractă și grea pe care mul...
Pe scena unei amintiri
Oros Luciana
9 августа
O poezie scrisă atât de frumos❤️
CULORILE ZĂRII
Victoria
8 августа
.... un strigat profund adresat vietii, o rugăminte sinceră de a păstra darurile simturilor si bucuria de a exista, chiar si atunci când umbra trece...
Beția unei umbre
Victoria
8 августа
Frumos poem... profund.... versuri cu o sensibilitate aparte.....
Sticla din colțul serii
Victoria
8 августа
Impresionant felul în care este descrisă acea strângere de inimă, fără ură, doar cu dor și întrebări... rascolitor...
Citat
Victoria
8 августа
....... Pentru că dorințele sunt adesea oglinda orgoliului nostru, nu a nevoilor noastre. Împlinirea lor este singurul mod în care putem fi treziți la...
Nu-mă-uita
Victoria
8 августа
Ce versuri minunate... Îți mângâie pur și simplu sufletul..... când privești înapoi, înțelegi atât de bine adevărul din spatele acestor cuvinte.Viața...
Lupa sorții
Victoria
8 августа
O poezie ca un suspin profund, unde visul pasiunii se stinge în abisuri de gheață. Sensibilitatea transformă durerea despărțirii într-o metaforă cople...
𝗘𝗥𝗠𝗘𝗧𝗜𝗖
Victoria
8 августа
Dincolo de izolarea ermetică, versurile amintesc că viața adevărată începe abia când avem curajul să fim vulnerabili și să acceptăm culoarea. Profund...
Parfum de salcâm
Maricel Bouros
7 августа
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Suflet de plumb
Maricel Bouros
7 августа
Mulțumesc din suflet pentru apreciere și pentru comentariu!
În parc
Maricel Bouros
7 августа
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Lupa sorții
Maricel Bouros
7 августа
Mulțumesc frumos pentru apreciere!