Pentru o veșnicie
Simt că nu mai pot.
Simt ca am mii de emoții înăuntrul meu.
Emoții care vor să iasă afară .
Vor să se simtă și ele libere ca un nou născut…
Ți-aș cădea la picioare,
Ți-aș săruta mâinile și buzele.
Parcă ești o zeiță căzută din ceruri ,
Arăți mai mult a viitoarea mea soție.
Te văd cu cunună pe frunte ,
Într-o rochie albă de mătase
Făurită cu cea mai mare grijă
De cele mai frumoase mâine.
Ți-aș închina toate florile,
Aș face orice să te văd fericită,
Cu chipul senin, deloc tăcută,
Să te văd frumoaso zburdând pe câmpie .
Nu știu să mă exprim de la emoții.
O-i fi eu considerat un nebun
Că se-aude că dorm prin cârciumi.
Da’-ți promit că-s fecior bun ,
Trăiesc ca-n sânul lui Avram.
Inimii nu i se poate porunci
Să te iubească mai târziu ,
Să se gândească mai puțin la tine.
Ea știe să refuze ,
Ea nu dorește să nu te mai știe,
Ea vrea să rămâi aici pentru-eternitate.
Pentru-o veșnicie dacă ar fi.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Irina Patraș
Data postării: 5 decembrie 2024
Vizualizări: 224
Poezii din aceiaşi categorie
Cosmos
Oh, magnific păr bălai
Oh dulcele meu amar, ce te scurgi prin plăcere din extaz, cu un glas și o gură dulce preamăreață din nectar
Grandiosule, cu ochii albaștrii mari și glorioși ce te scalzi în cașmir și catifea
Scaldă-ți și cu grație pur și simplu nobil trupul de al meu cearceaf și fă-ți inima una și cu al inimii meu har
Oh, buze fierbinți de iuțeala gurii mele, șade-ți trupul între dorința arzătoare a unei dragoste ce tocmai s-a aprins în miez de noapte, înflăcărată de al dorului însângerate săgeți
Fă-mă muza gurii tale sfinți și adu-mi făgăduința zilelor ce îmi sunt-n taine fragede, că și pentru ele vor mai exista măcar un mâine
Nu-mi sbulbera visele, te rog nu fă scrum dragul meu amor, căci din el transformându-se-n cenușă tot te va iubi mai mult decât se iubește pe el însăși
Oh, amarul meu plăpând un adio nu-i îndeajuns când și nopțile se vor întoarce până la urmă, tânjind pentru încă un măcar mâine căci amurgul ce le desparte le provoacă un așa asemenea dor
Și m-am săturat să fiu doar o parte minusculă
fără semnificație din viața ta
Și care se află atât de departe de tine căci tu ești cosmos, iar eu doar o stea dintr-o oarecare banală galaxie
Găndul
Când cu drag privesc seninul cerului cel infinit
Și incerc sa-mi caut gandul, imi dau seama c-a fugit
Și se-ndreaptă către tine, cum se-ndreaptă-ntotdeauna
Chiar din zorii dimineții, până când rasare luna.
Doar spre tine mereu fuge, făr’ să pot sa îl opresc
Să te caute el vine, sa-ți spună cât te iubesc.
Să-ți șoptească la ureche, să te-nvăluie ușor,
Blând în ochi sa te privească și să-ți spună cât mi-e dor.
Să îți spună cum în brațe, strâns aș vrea să te cuprind,
Să te am mereu alături, sa trăiesc mereu iubind,
Să simt trupul tau fierbinte cum s-aprinde de dorință,
Să îți dăruiesc iubirea, din întreaga mea ființă.
Tu, gustând a mea iubire, să adormi la pieptul meu,
Să ramâi pân’ dimineața ș-apoi sa rămâi mereu.
Să trăim iubind, o viață, să pășim spre veșnicie.
Chiar de-i doar un gând acesta, acest gând ți-l trimit ție.
Lune Noire et Pleine d'Amour
Je t'appelle dans la nuit froide,
Mais tu ne dis rien.
Mon ombre te trouve et te perd encore.
Le vent emporte les feuilles irréconciliées,
Laissant derrière lui l'arbre de notre temps.
S'il te plaît, ne disparais pas de tes rêves, reste là.
Tes yeux inquiets ne me laissent pas en paix
Quand je les contemple avec une immense nostalgie.
Je t’aime aujourd’hui, demain et après-demain.
Ta première lettre—
Je la porte comme une chose qui ne mourra jamais.
Autor Alina Zamurca
Poezia compusă pe 01.03.2025
Otravă
Un singur lucru dorea
Să simtă dragostea
Din păcate nu i s-a permis
Iar la materie n-are admis
Așa că s-a transformat
Într-o femeie de neuitat
În privirea avea otravă
Și mintea-i era bolnavă.
Iubirea o dezgusta
De la romantism vomita
Ura tot felul de afecțiune
Era dependentă de acțiune.
În săruturi dulci nu credea
Acestea reprezentau pentru ea
Un schimb de salivă
E părerea ei nocivă.
Doar un gând
Nu-ți spun cine sunt, rămân doar un gând,
O filă nescrisă-ntr-un basm fără margini,
Dar eu te cunosc, nu ești om de rând,
Sădești frumusețea în tainice pagini.
Te privesc de departe, subtil, ca o stea,
Și-n sinele meu primăvara sosește.
Când pleci și nu spui, în inima mea,
Lași urme adânci de dor și tristețe.
Dacă ai ști cât am încercat să nu simt,
Să te privesc ca pe un om oarecare,
Dar gândul la tine mă arde și-l mint,
Că nu îmi ești dor, că nu-mi ești visare.
Și, dacă în tăcere te voi regăsi,
Voi purta aceste cuvinte cu mine,
Într-o lume unde dorul e-un rău amorțit,
Și iubirea e-mbrăcată cu tine.
Ars
Buza ta cârlig
Mă trage în groapa de stâncă.
Și stau ca un țăruș înfipt,
Pe viscol, până la amurg.
Gudurat în groapa mea,
Zarva zeului din zori,
Scap slab și vătămat.
Cosmos
Oh, magnific păr bălai
Oh dulcele meu amar, ce te scurgi prin plăcere din extaz, cu un glas și o gură dulce preamăreață din nectar
Grandiosule, cu ochii albaștrii mari și glorioși ce te scalzi în cașmir și catifea
Scaldă-ți și cu grație pur și simplu nobil trupul de al meu cearceaf și fă-ți inima una și cu al inimii meu har
Oh, buze fierbinți de iuțeala gurii mele, șade-ți trupul între dorința arzătoare a unei dragoste ce tocmai s-a aprins în miez de noapte, înflăcărată de al dorului însângerate săgeți
Fă-mă muza gurii tale sfinți și adu-mi făgăduința zilelor ce îmi sunt-n taine fragede, că și pentru ele vor mai exista măcar un mâine
Nu-mi sbulbera visele, te rog nu fă scrum dragul meu amor, căci din el transformându-se-n cenușă tot te va iubi mai mult decât se iubește pe el însăși
Oh, amarul meu plăpând un adio nu-i îndeajuns când și nopțile se vor întoarce până la urmă, tânjind pentru încă un măcar mâine căci amurgul ce le desparte le provoacă un așa asemenea dor
Și m-am săturat să fiu doar o parte minusculă
fără semnificație din viața ta
Și care se află atât de departe de tine căci tu ești cosmos, iar eu doar o stea dintr-o oarecare banală galaxie
Găndul
Când cu drag privesc seninul cerului cel infinit
Și incerc sa-mi caut gandul, imi dau seama c-a fugit
Și se-ndreaptă către tine, cum se-ndreaptă-ntotdeauna
Chiar din zorii dimineții, până când rasare luna.
Doar spre tine mereu fuge, făr’ să pot sa îl opresc
Să te caute el vine, sa-ți spună cât te iubesc.
Să-ți șoptească la ureche, să te-nvăluie ușor,
Blând în ochi sa te privească și să-ți spună cât mi-e dor.
Să îți spună cum în brațe, strâns aș vrea să te cuprind,
Să te am mereu alături, sa trăiesc mereu iubind,
Să simt trupul tau fierbinte cum s-aprinde de dorință,
Să îți dăruiesc iubirea, din întreaga mea ființă.
Tu, gustând a mea iubire, să adormi la pieptul meu,
Să ramâi pân’ dimineața ș-apoi sa rămâi mereu.
Să trăim iubind, o viață, să pășim spre veșnicie.
Chiar de-i doar un gând acesta, acest gând ți-l trimit ție.
Lune Noire et Pleine d'Amour
Je t'appelle dans la nuit froide,
Mais tu ne dis rien.
Mon ombre te trouve et te perd encore.
Le vent emporte les feuilles irréconciliées,
Laissant derrière lui l'arbre de notre temps.
S'il te plaît, ne disparais pas de tes rêves, reste là.
Tes yeux inquiets ne me laissent pas en paix
Quand je les contemple avec une immense nostalgie.
Je t’aime aujourd’hui, demain et après-demain.
Ta première lettre—
Je la porte comme une chose qui ne mourra jamais.
Autor Alina Zamurca
Poezia compusă pe 01.03.2025
Otravă
Un singur lucru dorea
Să simtă dragostea
Din păcate nu i s-a permis
Iar la materie n-are admis
Așa că s-a transformat
Într-o femeie de neuitat
În privirea avea otravă
Și mintea-i era bolnavă.
Iubirea o dezgusta
De la romantism vomita
Ura tot felul de afecțiune
Era dependentă de acțiune.
În săruturi dulci nu credea
Acestea reprezentau pentru ea
Un schimb de salivă
E părerea ei nocivă.
Doar un gând
Nu-ți spun cine sunt, rămân doar un gând,
O filă nescrisă-ntr-un basm fără margini,
Dar eu te cunosc, nu ești om de rând,
Sădești frumusețea în tainice pagini.
Te privesc de departe, subtil, ca o stea,
Și-n sinele meu primăvara sosește.
Când pleci și nu spui, în inima mea,
Lași urme adânci de dor și tristețe.
Dacă ai ști cât am încercat să nu simt,
Să te privesc ca pe un om oarecare,
Dar gândul la tine mă arde și-l mint,
Că nu îmi ești dor, că nu-mi ești visare.
Și, dacă în tăcere te voi regăsi,
Voi purta aceste cuvinte cu mine,
Într-o lume unde dorul e-un rău amorțit,
Și iubirea e-mbrăcată cu tine.
Ars
Buza ta cârlig
Mă trage în groapa de stâncă.
Și stau ca un țăruș înfipt,
Pe viscol, până la amurg.
Gudurat în groapa mea,
Zarva zeului din zori,
Scap slab și vătămat.
Alte poezii ale autorului
Mor,fiindcă te iubesc
Privesc la malul unui râu
Și brusc te văd pe tine
Observ că apa-i pân' la brâu
Şi ceva în cap îmi vine.
Mi-aduc aminte în trecut
Când încă ne iubeam
C-aici mereu am petrecut
Și-aici mereu zâmbeam.
Curând nu voi mai fi
Voi pune capăt sorții
Cât pot mă voi jertfi
Și voi ține pactul morții.
Iubire în van
Ea o fecioară pură.
El un bărbat ce nu simte dragostea sufletului.
Amândoi tâlcuiesc,
El crede ca e doar o aventură,
Ea îl iubește până la cer…
Totul e în zadar.
E în van să iubești.
E în van să dăruieși.
Oh! Ce dezgust, ce gust amar
Îmi lasă pe limba mea iar.
Deși-s obișnuită să scriu despre mine,
Vreau să judec
Doi îndrăgostiți care în final s-au iubit,
Dar iubirea lor s-a sfârșit,
Despărțindu-se destinele.
Ea era o bengaleză, cu pielea brună,
Cu buze roșii,mari și dulci,
Cu un trup pur și frumos,
Cu niște ochi căprui,negri fără cusur.
Avea o frumusețe de nedescris…
El era un scriitor nebun,
Indecis în propriile alegeri.
Gândindu-se cel mai puțin la consecințe,
Gândindu-se mai mult la fanteziile erotice,
În același timp fiind un om bun.
Cei doi se atrag,dar părinții îi resping…
Sufletul lor devenind un simplu pal,
Suferind cumplit,suferind arși de jăraticul
Din focul cel de nestins,
Din focul ce arde de aproape un an.
Între “a (mă) Dărui” și “a Regreta”
Știu că un “Te iubesc” ar fi prea puțin de spus
Dar de simțit…Simt prea multe explozii înăuntrul meu.
M-aș dedica în tot,m-aș dărui toată
Aș face orice tu mi-ai fi propus
Aș face toate lucrurile care tu ai fi zis că-s de făcut greu…
M-aș lăsa atinsă,dar sunt o mare bleagă care se teme.
Mă tem că voi ajunge să-mi pierd controlul,
Apoi cine știe dacă unul dintre noi regretă.
Aș fi în stare să fac lucruri extreme
Aș ajunge să confund apa cu solul.
Poate sună ciudat, dar știu că mă dorești în fiecare noapte,
Se vede după încercarea ta de a te ascunde.
Nici glumele mele n-ar putea să spargă
Bariera asta care ne lasă să vorbim doar în șoapte,
Astfel starea dintre noi ar putea oricând să fecunde.
N-am să zic de două ori fiindcă apoi mi-ar părea rău…
Aș mai scrie, am mii de idei despre a mă descrie,
Dar ceva mă ține înapoi,acel ceva mă duce cu gândul la noi.
N-am crezut că e adevărat până am văzut cât de mult mă extenuă.
Acest sentiment pe creier mă zgârie,
Îmi duce suferința și apoi mi-o lasă înapoi…
Tu, îngere căzut din rai
Oh, dulce amor,îmi aparții?
N-ai putut pleca până acum
Însemnând că nu mai pleci.
Tot la mine vii?
Glasu’-ți vorbește
Brațele mi te așteaptă
Urechile mi te ascultă
Buzele mi te sărut.
Căci ai un farmec
Greu de venerat
Suflet greu de înghițit
Trup greu de explorat.
Nu mă satur să-l ating,
Să-ți ating mâinile
Până-ți încleștezi picioarele,
Să te scap de farmece.
Te slăvesc,iubirea mea
Ține bine ascunsă cheia
De la inima noastră,
Să nu ți-o fure Libidinosul.
Mulțumește-i Domnului,
El ne-a unit într-un singur trup,
Nimeni nu ne-a oprit căsnicia
Mulțumește-i Fiului Lui.
Am fost binecuvântat
Să te găsesc în viața aceasta.
Până să te iau pe calea dreaptă,
Am fost îndatorat.
Munca mea s-a sfârșit
Iubirea mea pentru tine e eternă.
Cu promisiunea mea solemnă
Atenția mea a sporit.
Înger tu fiind
Căzut-ai din Rai
Pe un mare covor de pai’
Lăsându-mă fără grai.
Venit-ai cu daruri la mine,
Le-am respins pe loc
Ți-am dat darurile mele,
Căci sunt băiat de împărat.
Tu,Străine
M-ai pierdut de mult, nici nu mai știu când
N-am rămas cu niciun gol,m-am împlinit în sfârșit,
Dar defapt să mă distrugi ai reușit.
N-am să-mi mai revin nici dacă plec la Sfinți.
Te vei întoarce cândva dar tu vei fi deja uitat.
Iartă-mă că te-am iertat prea mult
Că n-am devenit cum ai vrut
Iartă-mă că nu te-am meritat.
Poate sunt doar o nesuferită care scrie despre tine,
Dar tu nici măcar nu exiști cu adevărat.
Te-am făcut să pari de pe stele presărat
Căzând în visele mele lucide.
Nu te cunosc, nu știu cine ești,
Dar tot te iubesc în adâncul sufletului
Faci parte din viața mea dăruită trecutului
Mult te mai văd, mult mai vorbești,tare mă zăpăcești.
Parcă ai program de lucru în visele mele,nu mă poți evita…
N-am vrut să te mai văd, așa că n-am mai visat.
Știu ca te-ai supărat…
Te rog, străine, nu mă uita,
Spune-mi că ai fi vrut să mă fi păstrat…
Iubire adolescentină
Despre tine
19 octombrie
Vorbim de mai bine de o lună. Prima dată când ne-am văzut era beat. Ciudat,căci minții mele naive nu-i păsa nici măcar un pic de acest aspect.
20 octombrie
Am ieșit exact de ziua lui de naștere.Nu mă așteptam la acea seară, a fost așa drăguță. Ne-am uitat printre pedofilii mei de pe social media și apoi ne-am sărutat. Chiar dacă ar fi între noi o relație de prietenie e chiar altceva.Mă simt bine.Între timp au apărut și două pisici;una dintre ele s-a urcat peste noi și a fost un moment amuzant.
3 noiembrie
Am mai ieșit noi între timp, doar am uitat să scriu în minunăția mea de jurnal. Am ieșit cu fetele și am zgribulit de frig . E duminică , aștept să-l văd de două săptămâni.Am mers la banca unde ne vedem noi de obicei;l-am așteptat până a venit;ne-am îmbrățișat, "bla bla bla" și m-am pus în brațele lui .
Stăteam așa de bine și corpul îmi ardea pentru ca mi-l încălzea cu trupul lui . Am făcut contact vizual pentru foarte mult timp și m-a făcut să mă simt în siguranță;mă face să mă simt acasă.Tot îl sâcâiam eu și când începeam a vorbi prea mult alegea să mă sărute.
Timpul nu ne permitea neapărat doar să vorbim . Dar oricum timpul cu el trecea mult mai repede. Am avut niște săruturi dedicate timpului.Am făcut toate glumele posibile și i-am dat niște replici de vai de papucii mei;îmi place de el,ba chiar mai mult îl iubesc.Lui doar îi place de mine,ceea ce și asta mă miră .E greu de crezut că s-ar uita el la mine,eu fiind o simplă puștoaică de cincisprezece ani și el fiind un puștan de optsprezece ani , nebun de fel că dacă n-ar fi nebun nu m-ar alege pe mine și mai nebună . Era timpul să plecăm și nu voiam să-l mai las să plece . L-am îmbrățișat strâns de vreo trei ori consecutiv. L-am sâcâit cu “te iubesc-uri “ și așteptam acel “Și eu te iubesc” . L-am sâcâit atât de mult încât l-am primit într-un final , nu conta că șoptit, conta doar ca am auzit acele cuvinte pe care le așteptam cu nerăbdare. Îl iubesc.Mi-am amintit că și-a desprins părul pentru mine , parcă e un gnom uriaș cu părul lung , îl ador , îl iubesc pe el ,nu neapărat părul.
17 noiembrie
Am ieșit azi,DUMINICA, ca de obicei și-a fost super. Am mers la banca care ne vedem de obicei și erau două persoane.Am crezut că nu e el și am plecat să mă plimb. După am observat că e el și că era cu un prieten de al lui. M-am pus lângă pletosul meu și l-am făcut în toate felurile (merită).Prietenul lui a plecat și am rămas singură cu el, l-am plesnit de nenumărate ori.
L-am sâcâit încontinuu.Am mai făcut noi ce-am mai făcut și era timpul să plecăm. A fost singura seară când am putut sta amândoi mai puțin , dar a fost o seară interesantă.Când dădeam să plecăm nu voiam să-l las deloc. I-am zis nenumărate te iubesc-uri și fără să mă rog de el mi-a zis “Și eu te iubesc piticanie”. M-am mirat.
19 noiembrie
Am ieșit azi după ce a ieșit de la școală și am mers un drum îndelungat până într-un loc secret. Am observat în acest drum un cimitir,iar curiozitatea din mine ardea. Mi-a explicat el că acolo se afla Cimitirul evreilor.Tocmai ce vorbisem de aceștia la ora de română, tocmai ce vorbisem de Holocaust. Mi se părea fascinant. Am ajuns prin apropiere de acel loc și era acolo un fir de curent ; el mi l-a ținut ca să trec pe sub el ; da, l-a durut. Am ajuns în locul propus de el,necunoscut de mine. Era un loc fantastic ca priveliște , se vedeau dealurile și stânile din apropriere.
De asemenea se zarea și pădurea peste acele stâne. Aș zice un loc de poveste... Am stat acolo mai mult decât am crezut . Se înserase deja și aproape era noapte , noi fiind acolo de după-amiază. Îmi era așa frig și vântul bătea în fața mea uscată și crăpată de la atâta vreme de toamnă . Am plecat de acolo , dar am omis ceva ce nu am zis . A fost o zi minunată și la final am mers înapoi ținându-ne de mână . Mi-a plăcut să vorbesc cu tine, dar trebuie să te las în această seară. Pe curând!
22 noiembrie
Am ieșit astăzi, când am ieșit de la școală . Venise mama să-mi ia bagajele și i-am zis ca am bârfă de spus când ajung acasă . Eu am rămas în oraș cu prietena mea să mergem împreună cu autobuzul.
L-am înnebunit ca vreau flori. Două zile l-am înnebunit. M-am dus înspre locul unde ne întâlnim noi de obicei,nu era acolo. M-am uitat în împrejurimi și l-am văzut pe o altă bancă , salutând voios din mână. M-am dus la el și l-am întâmpinat cu o mare îmbrățișare . Îmbrățișarea aia cred ca era necesară amândurora. După aceea am văzut ca a scos o mică floare de hârtie din ghiozdan și mi-a dăruit-o . Mi-a zis ca e creată de el. IMAGINAȚI-VĂ, FĂCUTĂ DE MÂINILE LUI?! De necrezut!!! Efectiv m-am bucurat așa de tare de îmi venea să sar în sus.
Sunt genul de persoană care iubește lucrurile făcute de mână.Oricum te-am cam lăsat puțin în spate fiindcă tocmai ne-am pus într-o relație acum 3 zile, m ai exact pe 19 noiembrie 2024. Această dată trebuie să o țin minte de acum . Cred ca i-am dat mii de pupici și îmbrățișări . MĂ SIMȚEAM ACASĂ! Însfârșit un loc în care mă pot simți eu liniștită, fără să-mi fie teamă că voi fi judecată. A fost să mă conducă până în Centru,fiindcă prietena mea mă stresa să merg să îi țin de urât,iar el nu dorea sa ne acompanieze .Ceea ce mi se pare firesc .Cine ar alege să iasă cu iubita lui și prietena ei? Cu siguranță nu el.Doamne , deci îl iubesc și nu e prea firesc.
26 noiembrie
Am ieșit puțin astăzi, a fost chiar altfel doar că m-a enervat.M-a enervat din ceva irelevant , ceva spus în glumă.N-am să zic de ce fiindcă vreau sa uit ; oricum sunt genul de persoană care uită absolut orice până e ceva așa de important încât nu pot uita nici dacă încerc din răsputeri . Am stat pe o bancă din spatele unei școli. Mă simțeam așa bine cu el , cu toate ca nu prea m-am simțit așa de bine în ultimele zile… n-am prea mai mâncat... nu știu ce să zic dar nu mi-e foame. Cel puțin asta cred eu…
29 noiembrie
Ești un drogat. Atât. N-am crezut vreodată ca te voi considera așa, chiar dacă te cunosc de puțin timp. Eram gata să te primesc așa cum ești, însă tu, tu nu ai aceleași planuri.
30 noiembrie
Astăzi este ziua mea de nume, iar tu continui să vorbești ciudat cu mine. Îmi răspunzi rar și sec, ce să înțeleg prin acest lucru?
1 decembrie
Noaptea trecută te-am căutat în disperare. Tu continuai să mă ignori.
Azi te-ai despărțit de mine. Urât,fiindcă ți-am trimis mii de mesaje și nu mi-ai răspuns ,doar le-ai primit. Scriu cu lacrimi șiroaie care îmi curg pe față. Și până la urmă de ce? De ce te-ai despărțit de mine?
Mor,fiindcă te iubesc
Privesc la malul unui râu
Și brusc te văd pe tine
Observ că apa-i pân' la brâu
Şi ceva în cap îmi vine.
Mi-aduc aminte în trecut
Când încă ne iubeam
C-aici mereu am petrecut
Și-aici mereu zâmbeam.
Curând nu voi mai fi
Voi pune capăt sorții
Cât pot mă voi jertfi
Și voi ține pactul morții.
Iubire în van
Ea o fecioară pură.
El un bărbat ce nu simte dragostea sufletului.
Amândoi tâlcuiesc,
El crede ca e doar o aventură,
Ea îl iubește până la cer…
Totul e în zadar.
E în van să iubești.
E în van să dăruieși.
Oh! Ce dezgust, ce gust amar
Îmi lasă pe limba mea iar.
Deși-s obișnuită să scriu despre mine,
Vreau să judec
Doi îndrăgostiți care în final s-au iubit,
Dar iubirea lor s-a sfârșit,
Despărțindu-se destinele.
Ea era o bengaleză, cu pielea brună,
Cu buze roșii,mari și dulci,
Cu un trup pur și frumos,
Cu niște ochi căprui,negri fără cusur.
Avea o frumusețe de nedescris…
El era un scriitor nebun,
Indecis în propriile alegeri.
Gândindu-se cel mai puțin la consecințe,
Gândindu-se mai mult la fanteziile erotice,
În același timp fiind un om bun.
Cei doi se atrag,dar părinții îi resping…
Sufletul lor devenind un simplu pal,
Suferind cumplit,suferind arși de jăraticul
Din focul cel de nestins,
Din focul ce arde de aproape un an.
Între “a (mă) Dărui” și “a Regreta”
Știu că un “Te iubesc” ar fi prea puțin de spus
Dar de simțit…Simt prea multe explozii înăuntrul meu.
M-aș dedica în tot,m-aș dărui toată
Aș face orice tu mi-ai fi propus
Aș face toate lucrurile care tu ai fi zis că-s de făcut greu…
M-aș lăsa atinsă,dar sunt o mare bleagă care se teme.
Mă tem că voi ajunge să-mi pierd controlul,
Apoi cine știe dacă unul dintre noi regretă.
Aș fi în stare să fac lucruri extreme
Aș ajunge să confund apa cu solul.
Poate sună ciudat, dar știu că mă dorești în fiecare noapte,
Se vede după încercarea ta de a te ascunde.
Nici glumele mele n-ar putea să spargă
Bariera asta care ne lasă să vorbim doar în șoapte,
Astfel starea dintre noi ar putea oricând să fecunde.
N-am să zic de două ori fiindcă apoi mi-ar părea rău…
Aș mai scrie, am mii de idei despre a mă descrie,
Dar ceva mă ține înapoi,acel ceva mă duce cu gândul la noi.
N-am crezut că e adevărat până am văzut cât de mult mă extenuă.
Acest sentiment pe creier mă zgârie,
Îmi duce suferința și apoi mi-o lasă înapoi…
Tu, îngere căzut din rai
Oh, dulce amor,îmi aparții?
N-ai putut pleca până acum
Însemnând că nu mai pleci.
Tot la mine vii?
Glasu’-ți vorbește
Brațele mi te așteaptă
Urechile mi te ascultă
Buzele mi te sărut.
Căci ai un farmec
Greu de venerat
Suflet greu de înghițit
Trup greu de explorat.
Nu mă satur să-l ating,
Să-ți ating mâinile
Până-ți încleștezi picioarele,
Să te scap de farmece.
Te slăvesc,iubirea mea
Ține bine ascunsă cheia
De la inima noastră,
Să nu ți-o fure Libidinosul.
Mulțumește-i Domnului,
El ne-a unit într-un singur trup,
Nimeni nu ne-a oprit căsnicia
Mulțumește-i Fiului Lui.
Am fost binecuvântat
Să te găsesc în viața aceasta.
Până să te iau pe calea dreaptă,
Am fost îndatorat.
Munca mea s-a sfârșit
Iubirea mea pentru tine e eternă.
Cu promisiunea mea solemnă
Atenția mea a sporit.
Înger tu fiind
Căzut-ai din Rai
Pe un mare covor de pai’
Lăsându-mă fără grai.
Venit-ai cu daruri la mine,
Le-am respins pe loc
Ți-am dat darurile mele,
Căci sunt băiat de împărat.
Tu,Străine
M-ai pierdut de mult, nici nu mai știu când
N-am rămas cu niciun gol,m-am împlinit în sfârșit,
Dar defapt să mă distrugi ai reușit.
N-am să-mi mai revin nici dacă plec la Sfinți.
Te vei întoarce cândva dar tu vei fi deja uitat.
Iartă-mă că te-am iertat prea mult
Că n-am devenit cum ai vrut
Iartă-mă că nu te-am meritat.
Poate sunt doar o nesuferită care scrie despre tine,
Dar tu nici măcar nu exiști cu adevărat.
Te-am făcut să pari de pe stele presărat
Căzând în visele mele lucide.
Nu te cunosc, nu știu cine ești,
Dar tot te iubesc în adâncul sufletului
Faci parte din viața mea dăruită trecutului
Mult te mai văd, mult mai vorbești,tare mă zăpăcești.
Parcă ai program de lucru în visele mele,nu mă poți evita…
N-am vrut să te mai văd, așa că n-am mai visat.
Știu ca te-ai supărat…
Te rog, străine, nu mă uita,
Spune-mi că ai fi vrut să mă fi păstrat…
Iubire adolescentină
Despre tine
19 octombrie
Vorbim de mai bine de o lună. Prima dată când ne-am văzut era beat. Ciudat,căci minții mele naive nu-i păsa nici măcar un pic de acest aspect.
20 octombrie
Am ieșit exact de ziua lui de naștere.Nu mă așteptam la acea seară, a fost așa drăguță. Ne-am uitat printre pedofilii mei de pe social media și apoi ne-am sărutat. Chiar dacă ar fi între noi o relație de prietenie e chiar altceva.Mă simt bine.Între timp au apărut și două pisici;una dintre ele s-a urcat peste noi și a fost un moment amuzant.
3 noiembrie
Am mai ieșit noi între timp, doar am uitat să scriu în minunăția mea de jurnal. Am ieșit cu fetele și am zgribulit de frig . E duminică , aștept să-l văd de două săptămâni.Am mers la banca unde ne vedem noi de obicei;l-am așteptat până a venit;ne-am îmbrățișat, "bla bla bla" și m-am pus în brațele lui .
Stăteam așa de bine și corpul îmi ardea pentru ca mi-l încălzea cu trupul lui . Am făcut contact vizual pentru foarte mult timp și m-a făcut să mă simt în siguranță;mă face să mă simt acasă.Tot îl sâcâiam eu și când începeam a vorbi prea mult alegea să mă sărute.
Timpul nu ne permitea neapărat doar să vorbim . Dar oricum timpul cu el trecea mult mai repede. Am avut niște săruturi dedicate timpului.Am făcut toate glumele posibile și i-am dat niște replici de vai de papucii mei;îmi place de el,ba chiar mai mult îl iubesc.Lui doar îi place de mine,ceea ce și asta mă miră .E greu de crezut că s-ar uita el la mine,eu fiind o simplă puștoaică de cincisprezece ani și el fiind un puștan de optsprezece ani , nebun de fel că dacă n-ar fi nebun nu m-ar alege pe mine și mai nebună . Era timpul să plecăm și nu voiam să-l mai las să plece . L-am îmbrățișat strâns de vreo trei ori consecutiv. L-am sâcâit cu “te iubesc-uri “ și așteptam acel “Și eu te iubesc” . L-am sâcâit atât de mult încât l-am primit într-un final , nu conta că șoptit, conta doar ca am auzit acele cuvinte pe care le așteptam cu nerăbdare. Îl iubesc.Mi-am amintit că și-a desprins părul pentru mine , parcă e un gnom uriaș cu părul lung , îl ador , îl iubesc pe el ,nu neapărat părul.
17 noiembrie
Am ieșit azi,DUMINICA, ca de obicei și-a fost super. Am mers la banca care ne vedem de obicei și erau două persoane.Am crezut că nu e el și am plecat să mă plimb. După am observat că e el și că era cu un prieten de al lui. M-am pus lângă pletosul meu și l-am făcut în toate felurile (merită).Prietenul lui a plecat și am rămas singură cu el, l-am plesnit de nenumărate ori.
L-am sâcâit încontinuu.Am mai făcut noi ce-am mai făcut și era timpul să plecăm. A fost singura seară când am putut sta amândoi mai puțin , dar a fost o seară interesantă.Când dădeam să plecăm nu voiam să-l las deloc. I-am zis nenumărate te iubesc-uri și fără să mă rog de el mi-a zis “Și eu te iubesc piticanie”. M-am mirat.
19 noiembrie
Am ieșit azi după ce a ieșit de la școală și am mers un drum îndelungat până într-un loc secret. Am observat în acest drum un cimitir,iar curiozitatea din mine ardea. Mi-a explicat el că acolo se afla Cimitirul evreilor.Tocmai ce vorbisem de aceștia la ora de română, tocmai ce vorbisem de Holocaust. Mi se părea fascinant. Am ajuns prin apropiere de acel loc și era acolo un fir de curent ; el mi l-a ținut ca să trec pe sub el ; da, l-a durut. Am ajuns în locul propus de el,necunoscut de mine. Era un loc fantastic ca priveliște , se vedeau dealurile și stânile din apropriere.
De asemenea se zarea și pădurea peste acele stâne. Aș zice un loc de poveste... Am stat acolo mai mult decât am crezut . Se înserase deja și aproape era noapte , noi fiind acolo de după-amiază. Îmi era așa frig și vântul bătea în fața mea uscată și crăpată de la atâta vreme de toamnă . Am plecat de acolo , dar am omis ceva ce nu am zis . A fost o zi minunată și la final am mers înapoi ținându-ne de mână . Mi-a plăcut să vorbesc cu tine, dar trebuie să te las în această seară. Pe curând!
22 noiembrie
Am ieșit astăzi, când am ieșit de la școală . Venise mama să-mi ia bagajele și i-am zis ca am bârfă de spus când ajung acasă . Eu am rămas în oraș cu prietena mea să mergem împreună cu autobuzul.
L-am înnebunit ca vreau flori. Două zile l-am înnebunit. M-am dus înspre locul unde ne întâlnim noi de obicei,nu era acolo. M-am uitat în împrejurimi și l-am văzut pe o altă bancă , salutând voios din mână. M-am dus la el și l-am întâmpinat cu o mare îmbrățișare . Îmbrățișarea aia cred ca era necesară amândurora. După aceea am văzut ca a scos o mică floare de hârtie din ghiozdan și mi-a dăruit-o . Mi-a zis ca e creată de el. IMAGINAȚI-VĂ, FĂCUTĂ DE MÂINILE LUI?! De necrezut!!! Efectiv m-am bucurat așa de tare de îmi venea să sar în sus.
Sunt genul de persoană care iubește lucrurile făcute de mână.Oricum te-am cam lăsat puțin în spate fiindcă tocmai ne-am pus într-o relație acum 3 zile, m ai exact pe 19 noiembrie 2024. Această dată trebuie să o țin minte de acum . Cred ca i-am dat mii de pupici și îmbrățișări . MĂ SIMȚEAM ACASĂ! Însfârșit un loc în care mă pot simți eu liniștită, fără să-mi fie teamă că voi fi judecată. A fost să mă conducă până în Centru,fiindcă prietena mea mă stresa să merg să îi țin de urât,iar el nu dorea sa ne acompanieze .Ceea ce mi se pare firesc .Cine ar alege să iasă cu iubita lui și prietena ei? Cu siguranță nu el.Doamne , deci îl iubesc și nu e prea firesc.
26 noiembrie
Am ieșit puțin astăzi, a fost chiar altfel doar că m-a enervat.M-a enervat din ceva irelevant , ceva spus în glumă.N-am să zic de ce fiindcă vreau sa uit ; oricum sunt genul de persoană care uită absolut orice până e ceva așa de important încât nu pot uita nici dacă încerc din răsputeri . Am stat pe o bancă din spatele unei școli. Mă simțeam așa bine cu el , cu toate ca nu prea m-am simțit așa de bine în ultimele zile… n-am prea mai mâncat... nu știu ce să zic dar nu mi-e foame. Cel puțin asta cred eu…
29 noiembrie
Ești un drogat. Atât. N-am crezut vreodată ca te voi considera așa, chiar dacă te cunosc de puțin timp. Eram gata să te primesc așa cum ești, însă tu, tu nu ai aceleași planuri.
30 noiembrie
Astăzi este ziua mea de nume, iar tu continui să vorbești ciudat cu mine. Îmi răspunzi rar și sec, ce să înțeleg prin acest lucru?
1 decembrie
Noaptea trecută te-am căutat în disperare. Tu continuai să mă ignori.
Azi te-ai despărțit de mine. Urât,fiindcă ți-am trimis mii de mesaje și nu mi-ai răspuns ,doar le-ai primit. Scriu cu lacrimi șiroaie care îmi curg pe față. Și până la urmă de ce? De ce te-ai despărțit de mine?