Strigoi
Mi-e frig de mine și m-alung
Dintr-un mormânt creat din lut
Cu margini galben colorat,
Și cu pământul drept capac.
Sunt blestemat să mă accept...
Strigoi cu ochi și oase moi,
Mă plimb slăbit printre morminte
În timp ce plâng niște cuvinte.
Mă ține cimitirul-n brațe
Cum ține câmpul o paiață,
S-alung din sfintele morminte
De pe la cruci babe smintite.
Mă ceartă popa de necaz
Că umblu noaptea prin oraș
Doar cu cămașa mea de in
Și-o lumânare ca un fir.
Sunt vinovat de noaptea-mi tristă
Ce-apasă peste neființă...
Sunt un strigoi creat din ploi
Ce mi-au spălat mormântu-n zori.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Nisipuri mişcătoare: tentațiile...
Poem: Un dar sau o pedeapsa?
Primul volum de poezii scrise în întregime de un program de Inteligență Artificială a fost publicat în China
Poem: Urât și de moarte
Poem: Déjà vu
(foto) Inspirată de poezia lui Stănescu. Moldoveanca Irina Madan și-a lansat colecția de paltoane pictate manual la Fashion Week San Diego
Poem: Declarație de dragoste
Poem: Viață, viață!
Omagiu lui Grigore Vieru. Regretatul poet ar fi împlinit astăzi 83 de ani