Tu rămâi
Când stelele se sting
De lumina zilei,
Tu rămâi aleasa lor
Și sclipește în continuare.
Când negura nopții mă așteaptă
Să mă cuprindă toată,
Tu rămâi acolo
Să mă trezești de dimineață.
Când soarele se lasă încet
Când apune și se "stinge",
Tu rămâi lumina lui
În nopți de răstriște.
Când norii iar se strâng
Peste lumina zilei pline,
Tu rămâi să-i dai deoparte
Căci ești raza ce-i desparte.
Când sufletul meu se "închide"
De dorul zilelor senine,
Tu rămâi aici și nu-l lăsa...
De dorul tău "să miște".
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Ascultă ploaia
Poem: Cautare
Oportunităţi de muncă pentru cei care doresc să-şi valorifice abilităţile de scriere
Poem: Infernul meu
Poem: Gând rece
„Atena sărbătoreşte, lumea citeşte”. UNESCO a desemnat Capitala Mondială a Cărţii 2018
Poem: Mi-ai lăsat
Poem: Noi, ăștia...
„Cel mai trist poet din Europa” ar fi împlinit 70 de ani