Aș da clipele rămase
De trecut eu mă dezbrac ,
Adulmecând torentul
Cu viitorul mă îmbrac,
Cutreierând prezentul.
Anii mei se scurg,
Cu răsunet mă străpung,
Risipiți în amurg
Din urmă nu -i ajung.
Mă privește din oglindă
Chipul de demult
Și ploaia rece udă
Obrazul meu adult.
Parcă ieri creșteam
Cu pletele in vânt;
Matur, să fiu tânjeam
Pe aripi de avânt.
Aș da clipele rămase
Copil să mai colind
Tinerețile frumoase,
Bătrânețea, ocolind...
Category: Philosophical poem
All author's poems: Keller Gabriela
Date of posting: 22 апреля
Views: 82
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Cuza si Mica Unire
Poem: Tavanul
Cine suntem și ce limbă vorbim? (VII) Poezia „Testament” de Tudor Arghezi, recitată de Ana Sîrbu
Poem: De ce?
Poem: Alesul inimii mele
(doc) Povestea planetei Pământ pe timp de noapte. NASA a lansat o carte electronică cu imagini spectaculoase
Poem: Dureri ascunse
Poem: Tu ești
OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor