Doar noaptea...
Doar noaptea stă cu mine,
Cu zorii-n colțuri de tavan,
Tot trupu-mi este în ruine,
Iar ochii îmi privesc în van.
Spre amintiri mi-e gândul frânt,
Iar pieptul varsă lungi suspine,
Și m-aș târî pe sub pământ,
Doar să ajung cândva la tine.
Și visuri mii cu toate se risipă,
Un murmur mi-a-nghețat pe buză,
Iar astăzi lacrima vărsată țipă,
Și-n taină amarnic te acuză.
Mereu ce-nnod alăturea se rupe,
Doar eu și noaptea-n ceasul greu,
Aș vrea pământul să m-astupe,
Să se sfârșească plânsul meu.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: De ce te cânt
Poem: "Unforgettable" în germană
După șase ani de așteptare, Zilele literaturii române revin la Chișinău
Poem: ‘59
Poem: Resemnare
Povestea de succes a unui scriitor în vogă. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi
Poem: Priveghi
Poem: Jertfa
Dragi autori și cititori ai poezii.online