The love of the people, of history and poetry will take them on a journey ... to Paris

 

Simona este eleva in clasa a XII-a la Liceul “Stefan Holban” din Carpineni. La editia precedenta a luat Premiul I asa ca si-a incercat norocul si an acest an. A fost inspirata de creatia lui Vasile Alecsandri si a decis sa scrie despre asta.

 

Simona MIRZA, PARTICIPANTA: “Am vrut sa scot in evidenta ca Alecsandri nu a scris simple poezii, el a sustinut unirea si a contribuit la formarea unei Romanii moderne. Mi-au placut temele si doresc sa transmit acea mostenire lasata de Stefan Holban, cel care a pus bazele localitatii noastre.”

 

Inainte de a veni la concurs, aceasta eleva a scos din sifonier mostenirea lasata de bunica, costumul popular vechi de peste 50 de ani.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “Portul national romanesc trebuie promovat peste tot in lume, la acest concurs nu am putut veni in altceva.”

 

In lucrarea sa, ea a scris despre Sfatului Tarii si rolul sau in infaptuirea unirii. Spune ca cercetarea i-a furat mult timp, iar pentru un studiu complet a cutreierat mai toate bibliotecile din localitate.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “A fost o pregatire minutioasa. Am analizat multe studii de specialitate, monografie. Am mers la biblioteca personala, detin carti de valoare. Dou saptamani am muncit in fiecare zi.”

 

Emotii duble au avut profesorii, care i-au indrumat in realizarea lucrarilor. Cu incredere i-au petrecut dar si intampinat dupa prezentarile din fata juriului.

 

Galina BRICEAG, PROFESOARA ISTORIE: ”Ma pun in situatia eu ca copil, cand am de sustinut o lucrare stiintifica. Trebuie sa demostrezi argumente, ca ai cercetat. Pregatim cetateni, care nu sa plagieze, dar sa fie flexibili, sociabili.”

 

Europarlamentarul roman Maria Grapini a venti cu daruri pentru participanti.

 

Maria GRAPINI, EUROPARLAMENTAR: “O sa primeasca carti si un premiu in bani sa fie stimulati. Un concurs extrem de benefic pentru formarea tinerilor ca viziune din punct de vedere istoric, cultural.” 

 

 Traditional, startul concursului se da la Paris, la Asociatia “Aliantei pentru Sprijinirea Basarabiei”. In premiera in acest an, pe langa sectiunea "Istoria romanilor" si "Istoria literaturii romane" a fost lansata categoria Diaspora, unde s-au inscris trei elevi de peste Prut.

 

Gheorghe FURDUI, PRESEDINTE “ALIANTA PENTRU SPRIJINIREA BASARABIEI”, PARIS: ”Concursul vine sa altoiasca in randul elevilor dragostea de neam, tara, cunoasterea istoriei si a limbei. Anul acesta avem 35 de participanti, dar odata cu marirea premiilor speram sa fie mai multi.”

 

Concursul “Mostenirea” este la a 25-a editie si a fost initiat de Eugen Holban, fiul lui Stefan Holban, membru al Sfatului Traii. Castigatorul premiului I s-a ales cu o calatorie la Paris. Cel care a obtinut premiul II va merge prin locurile culturale si istorice din Romania, iar participantul de pe locul III va cutreiera Moldova.

 


Preluat de la: ProTv

Random creations :)

De-aș muri

Dacă aș muri și m-ar cerceta savanții,

ar descoperi un ocean de iubire în mine...

în fiecare celulă — dorințe pasionale,

născute din lipsa unui răspuns.

 

Dacă aș fi murit,

m-ar fi îngropat sub o salcie pletoasă,

ce plânge cu lacrimi amare,

în țara plopilor,

în acea lume fără speranță...

 

Pământul ar simți tristețea mea

și rădăcinile ar învăța să sufere.

Florile s-ar închide în tăcere,

iar vântul m-ar striga pe nume

cu glasul tău — pierdut...

 

Ar fi o moarte fără sfârșit,

căci dorul nu moare cu trupul 

 

el se prelinge în neant

și arde tăcut în umbrele tărzii

ale unei iubiri neîmpărtășite.

A.Turcanu

@reper

More ...

SĂRUTUL OCEANULUI

Eu am visat și mi-am dorit o bună zi,
Când nu voi mai putea să îndur atâtea umbre,
O zi în care eu cu mine însumi n-oi mai fi,
Decât o altă umbră risipită în amurguri sumbre...

Chiar am zărit cum păsări uriașe, argintii,
Au înghițit al pașilor mei ultim tangou,
Abandonându-mă în alte zări, alte câmpii,
Eliberând al inimii mele veșnic ecou...

Căci Timpul învârtind al vieții mele zar,
În urma vremurilor îndurat de grele,
M-a răsplătit cu neașteptatul dar:
Sărutul unui ocean la picioarele mele...

More ...

Fii puternica, femeie

Vinul stă rece pe masă din bucătărie,

Și tu,femeie,te rogi ca el din nou să vie.

Nu ești doar o păpușă ce face din lumea lui un paradis,

Pe care astăzi,cu un ultim gând și fără grijă,rapid el te-a ucis.

 

Părul tău negru ca întunericul noptii visătoare,

Îți mângâie ai tăi umeri mici și albi ca valurile mării,

Și stai atât de rece și umilă,parcă neînvingătoare..

Haide,ia-ți rochia ta roșie și astăzi dă-l uitării.

 

Nu plange,suspina și omorî speranța,

Tu dai bucăți din tine și el doar discordanța.

Pe care-adesea ți-o făcea cadou ce pe-un buchet de flori,

Iar astăzi,tu,femeie,simți tăcere și fiori.

 

Ștergeți,te rog,ale tale lacrimi grele și amare,

Ce pe al tău chipul îți zugrăvesc doar vătămare,

Un suflet așa cald și plin de viață,

Nu merită să fie atât de greu și izolat în gheață.

 

Acum,din fericire,ai scăpat la timp,

Dar viața și iubirea sunt mereu în contratimp.

Așa ca tu învață să ți drămuiești inima si mintea,

Înnoiește-ți astăzi,nu doar îmbrăcămintea.

More ...

Bocet

Bocet

...

Când prin mine curge seva

Norilor purtați de vânt,

Duc cu mine oare febra

Vremelnicului legământ

De-a renaște pentru-a fi,

Umbră-ntinsă pe câmpii,

Sub ploi ce cad pe îndelete

Să adape-ncet pământul,

Pământul crăpat de sete,

Peste care-a trecut vântul?

...

Au nu sunt parte din natură,

Natura asta care-ndură

Toat-această greutate,

A unei lumi ce-i stă în spate

Și-o seacă și o golește

Și parcă nu se mai oprește,

Parcă tot mai nesătulă?

...

Cine-ar mai putea opri

Al naturii noastre chin,

Pricinuit fără măsură

De lumea tot mai nesătulă,

Ce nu e parte din natură

Și e parcă tot mai plină

De otravă și venin

Și mai lipsită de lumină?

...

Și eu ce-aș putea să fac

Când prin mine curge seva

Norilor purtați de vânt?

Să duc cu mine oare febra

vremelnicului legământ

De-a mă naște pentru-a fi

Într-o pădure, copac

Ucis de om, nu de stihii

Tot mai ucis, veac după veac?

More ...

Cling și Clong

Până să-nghețe bocnă cerul

Cling lenevi ca boierul

de pe cușma de nea, stingherul

căzu în ochii lui Clong, pișicherul. 

 

"Iartă-mă!" - ceru picatul din nori, 

bulgărușul Cling între patinori,

"De ce ningi cu fulgi sonori?"

întreabă palid, Clong, speriat de zori.

 

Din lumea mea de puf de îngeri,

cobor pe-o rază doar când sângeri

să-ți dau dumnezeiești atingeri

Tizule Clong, privește luna când suferi!

 

Cling îi căzu cu tronc

almașului Clong,

striviți pe gheață, zdronc,

de talpa gorilei King Kong,

mai fredonară doar: Cling-Clong.

 

More ...

Doar pe tine

Te văd pe tine, doar pe tine te mai văd

În toate florile de câmp și la ferestre

Te iau cu mine dimineață într-un gând

Până mă-ntorc se-adună sute în buchete

 

Adorm cu tine, doar cu tine-n vis adorm

Atins de aripă cu înger zbor în noapte

Plutind pe buze dulce zâmbet curmă somn

Nu-i nicăieri când mă trezesc, aștept iar noapte

 

Te simt în mine, doar pe tine te mai simt

Îmi curge-n vene foc de stea arzând speranțe

Caut în mine unde sunt și te-am găsit

Nu mai sunt eu căci ești doat tu în tot și-n toate

 

Te am în lacrimi, doar în lacrimi te mai am

Un dor apasă nesfărșit storcându-mi lacrimi

La tine aripile mele-am pus să cad

Plângând le-am smuls să poți zbura fără de lacrimi

 

Știu că iubesc și doar pe tine te iubesc

Din toate fructele ce cresc ești cea mai dulce

Nici măcar mierea nu mă face să zâmbesc

Totu-i amar căci dorul meu nu te ajunge

More ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live