The love of the people, of history and poetry will take them on a journey ... to Paris

poezii.online The love of the people, of history and poetry will take them on a journey ... to Paris

 

Simona este eleva in clasa a XII-a la Liceul “Stefan Holban” din Carpineni. La editia precedenta a luat Premiul I asa ca si-a incercat norocul si an acest an. A fost inspirata de creatia lui Vasile Alecsandri si a decis sa scrie despre asta.

 

Simona MIRZA, PARTICIPANTA: “Am vrut sa scot in evidenta ca Alecsandri nu a scris simple poezii, el a sustinut unirea si a contribuit la formarea unei Romanii moderne. Mi-au placut temele si doresc sa transmit acea mostenire lasata de Stefan Holban, cel care a pus bazele localitatii noastre.”

 

Inainte de a veni la concurs, aceasta eleva a scos din sifonier mostenirea lasata de bunica, costumul popular vechi de peste 50 de ani.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “Portul national romanesc trebuie promovat peste tot in lume, la acest concurs nu am putut veni in altceva.”

 

In lucrarea sa, ea a scris despre Sfatului Tarii si rolul sau in infaptuirea unirii. Spune ca cercetarea i-a furat mult timp, iar pentru un studiu complet a cutreierat mai toate bibliotecile din localitate.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “A fost o pregatire minutioasa. Am analizat multe studii de specialitate, monografie. Am mers la biblioteca personala, detin carti de valoare. Dou saptamani am muncit in fiecare zi.”

 

Emotii duble au avut profesorii, care i-au indrumat in realizarea lucrarilor. Cu incredere i-au petrecut dar si intampinat dupa prezentarile din fata juriului.

 

Galina BRICEAG, PROFESOARA ISTORIE: ”Ma pun in situatia eu ca copil, cand am de sustinut o lucrare stiintifica. Trebuie sa demostrezi argumente, ca ai cercetat. Pregatim cetateni, care nu sa plagieze, dar sa fie flexibili, sociabili.”

 

Europarlamentarul roman Maria Grapini a venti cu daruri pentru participanti.

 

Maria GRAPINI, EUROPARLAMENTAR: “O sa primeasca carti si un premiu in bani sa fie stimulati. Un concurs extrem de benefic pentru formarea tinerilor ca viziune din punct de vedere istoric, cultural.” 

 

 Traditional, startul concursului se da la Paris, la Asociatia “Aliantei pentru Sprijinirea Basarabiei”. In premiera in acest an, pe langa sectiunea "Istoria romanilor" si "Istoria literaturii romane" a fost lansata categoria Diaspora, unde s-au inscris trei elevi de peste Prut.

 

Gheorghe FURDUI, PRESEDINTE “ALIANTA PENTRU SPRIJINIREA BASARABIEI”, PARIS: ”Concursul vine sa altoiasca in randul elevilor dragostea de neam, tara, cunoasterea istoriei si a limbei. Anul acesta avem 35 de participanti, dar odata cu marirea premiilor speram sa fie mai multi.”

 

Concursul “Mostenirea” este la a 25-a editie si a fost initiat de Eugen Holban, fiul lui Stefan Holban, membru al Sfatului Traii. Castigatorul premiului I s-a ales cu o calatorie la Paris. Cel care a obtinut premiul II va merge prin locurile culturale si istorice din Romania, iar participantul de pe locul III va cutreiera Moldova.

 


Preluat de la: ProTv


Posted 29 April 2018

Random creations :)

Amintirile mele

Zilele trecute am mâncat primele caise ale lui Cireșar, iar gustul lor mi-a trezit amintirea vie a caiselor zemoase din copilărie:

- Bre Gheorghe, da' unde să hie băietanul aista? Că nu l-am mai văzut di pi la prânz!
- Ei, unde să hie? Las' că știu io!

Iar eu mă aflam în podul casei bunicilor, citind una dintre cărțile care mi-au întregit copilăria: "Cei șapte frați", de Aleksis Kivi. Pe-atunci aveam obiceiul să-mi petrec o bună parte din vacanța de vară la bunici, la țară. În mai toate zilele, după ce mă trezeam, mă cățăram în caisul din spatele casei și strângeam câte-o strachină de caise coapte, zemoase, blonde și pistruiate, după care mă cățărăm pe scara care ducea în pod, și că să nu fiu dibuit, trăgeam scara după mine. Apoi, așezam un țol peste bucile de lână și la lumina îngustă a ferăstruicilor taiate în acoperișul casei mă abandonam cu totul lecturii.

Ce internet, care tabletă, ce televizor? N-aveam nevoie. Dar uite, că după atâția ani, de fiecare dată când deschid o carte, parfumul caiselor copilăriei mele îmi inundă mintea și-mi trezește la viață oameni și locuri care acum nu mai există. Eu unul, n-aș putea să trăiesc nefiind înconjurat de cărțile mele. Oare pe unde or fi "Cei șapte frați"? Cartea a dispărut de mult, dar întocmai ca în 451° Fahrenheit ai lui Bradbury, pasaje întregi citite iar și iar îmi revin in memorie. Tu când ai citit ultima oară o carte?

More ...

Ce mai contează!?

Ce mai contează un strop de suferință 

Într-o mare de durere?

Ce sens mai are un bine forțat

Într-un gol de neexplicat!?

Aceeași dorință ani la rând

Să vezi tot în iur, dar pe tine nu,

Să-i crezi orbi și să-i accepți 

Când de fapt au fost superficiali, nedrepți,

Și doar o rugăciune spusă-n noapte

Prin mii de lacrimi și multe șoapte,

Mai aduce liniștea mult cerută

Și iubirea puțin avută.

 

More ...

Rugăciuni de seară

Bunico, mai vreau să te îmbrățișez

Măcar o dată până voi mai crește.

Zâmbetul tău radiant pe fața ta,

Vorbele blânde nu se găsesc nicăieri.

 

Doar goluri șterse în amintiri,

Oare să mai aud cântecul de leagăn

Și poveștile nespuse noapte de noapte,

Lucrurile spuse în pilde înțelepte?

 

Oare cât te mai poți juca?

Oare cât vei merge cu mine departe?

Oare cât mă vei mai mângâia?

Oare câte rugi îmi vei spune?

 

Singuri rămânem amândoi,

Seara, bucate noi pregătim.

Gusturi străvechi mai înfloresc,

Încă o dată au mai spus rugile din lacrimi.

 

În brațele tale mă simt acasă,

Chiar dacă departe de casa părintească.

Mai vorbesc un grai de limbă strămoșească,

Lumea se tot schimbă, dar ochii rămân cu timpul.

 

Să mă vadă sus, printre munți,

Iarăși murmură cuvintele de tristețe.

Lacrimi de apă lină lasă veselia,

M-ai văzut mai mult crescând.

 

Iar eu, acum, cu gând la stele,

Oare stai tu bine printre ele?

Oare mai zâmbești ca altă dată?

Oare te mai joci cu copiii stelelor ca înainte?

 

Și spune căldura sufletului rece

Că totuși bine în freamătul sinelui.

Mergi cu sfială ca râu schimbător de timp,

Pene ce îți scriu pașii ca de înger păzitor.

 

Și n-am uitat povestea celor 12 neclintiți,

O port ca o taină în minte.

Rezidă amintirile casei strămoșești,

Iacă, eu și-acu’ mai aștept un glas.

 

Uite că nu are cine să mă strige,

Nu are nimeni să mă mai dojenească.

Mi-ai lăsat comori neuitate,

Și acum citesc scrisorile cu sfială.

More ...

flux de poeme naani /42

după ploaie

fără scăpare-s

fluturii ispitiți

de mireasma de abelia

More ...

Liceu de George Bacovia în portugheză

Liceu, - cimitir

Al tineretii mele –

Pedanti profesori

Si examene grele...

Si azi ma-nfiori

Liceu, - cimitir

Al tineretii mele! –

 

Liceu, - cimitir

Cu lungi coridoare –

Azi nu mai sunt eu

Si mintea ma doare...

Nimic nu mai vreau –

Liceu, - cimitir

Cu lungi coridoare... –

 

Liceu, - cimitir

Al tineretii mele –

In lume m-ai dat

In valtorile grele,

Atat de blazat...

Liceu, - cimitir

Al tineretii mele!

 

Ensino médio

 

Ensino médio, - cemitério

Da minha juventude -

Professores pedantes

E exames difíceis...

E hoje você me faz estremecer

Ensino médio, - cemitério

Da minha juventude! –

 

Ensino médio, - cemitério

Com longos corredores –

Hoje eu não sou mais eu

E minha mente dói...

Eu não quero mais nada -

Ensino médio, - cemitério

Com longos corredores... –

 

Ensino médio, - cemitério

Da minha juventude -

Você me deu ao mundo

Nas ondas pesadas,

Tão blasé...

Ensino médio, - cemitério

Da minha juventude!

More ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live