Oaza Înșelătoare
Sufletul mi-e pusnicire
Insetat dupa un strop de fericire
Te alung de lângă mine
Creându-mi ziduri de pusnicire
Sufletul mi-e mănăstire
Inima mi-e slujire
Nimeni nu o poate atinge
O feresc de orice amăgire
Tu ești oaza înșelătoare,
Ce abia așteaptă fără obosire
Să mă sfâșie,
Creând o dezlănțuire
Tu ești doar tânguire
Ce abia așteaptă fără destăinuire
Sa ma mistuie
Creând o păcătuire
Eu reprezint fără elucidare,
Stropul de lacuire
Anulându-ți orice nelegiuire
Din dorința ta de schingiuire
Eu, din dorința mea de fericire
Îți cad pradă spre nimicire
Tu, ființă, fără deosebire
Ma distrugi, fără a mai rămâne ceva din mine
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: A nu mai putea trăi
Poem: Drumul scrisorii mele
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Poem: Credeai
Poem: Suflete cu luminile stinse
(foto) Cititul este sexy. Cum arată bărbații care în loc de smartphone au ales să ţină o carte în mână
Poem: Privind spre nori
Poem: Timpul
Ce cărţi citesc moldovenii? Top 10 titluri cumpărate pe elefant.md (Cum puteți obține o reducere de 40%)