Oaza Înșelătoare
Sufletul mi-e pusnicire
Insetat dupa un strop de fericire
Te alung de lângă mine
Creându-mi ziduri de pusnicire
Sufletul mi-e mănăstire
Inima mi-e slujire
Nimeni nu o poate atinge
O feresc de orice amăgire
Tu ești oaza înșelătoare,
Ce abia așteaptă fără obosire
Să mă sfâșie,
Creând o dezlănțuire
Tu ești doar tânguire
Ce abia așteaptă fără destăinuire
Sa ma mistuie
Creând o păcătuire
Eu reprezint fără elucidare,
Stropul de lacuire
Anulându-ți orice nelegiuire
Din dorința ta de schingiuire
Eu, din dorința mea de fericire
Îți cad pradă spre nimicire
Tu, ființă, fără deosebire
Ma distrugi, fără a mai rămâne ceva din mine
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Destin și soartă!
Poem: De dor
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei
Poem: Dă-mi pace și dă-mi război
Poem: Săruta-mă şi întoarcemă
Citește orice carte vrei la un preț de 20 de lei. Cum funcționează conceptul de „rent a book” în Moldova
Poem: Amurgul duhurilor pierdute in etern
Poem: Zburătorul
Câștigătorii premiilor Nobel pentru anul 2019 vor fi anunțați săptămâna viitoare. Anul acesta vor fi acordate două premii pentru literatură