Author A.V
Totul și nimic în același timp.
Total
50 creationsRandom creations :)
Mântuire refuzată
E beznă, dar văź' tot.
Și din tot, răsari tu,
În mijloc de flori de rai,
Pe pământ de iad.
Eu, nedumerit, te cuprind
Cu mâini palide, reci, alintate de frică,
Vrând să te ridic spre cer,
Să-ți fiu limanul
Într-o mare care nu iartă.
Dar tu, floare de nu-mă-uita,
Mă scalzi doar în povești,
Iar eu, ieșit din fire,
Mă războiesc cu diavoli și cu adevărul
Ca să te duc dincolo,
unde „mai bine” încă mai are sens.
Și totuși, tu,
Floare dragă,
Mă vrei aici,
La gârla răului,
Lângă tine, lângă râpă.
Căzut ești,
Și așa mă vrei și tu:
Nu salvator,
Nu cer,
Ci prezență
În prăbușire.
Socoteala între mamă și pui
Undeva departe, trăiau nefericit ,o mamă și un pui. Și așa într o zi ,mama lui, se gândi să i oprească nerespectarea când veneau oaspeții și să fie mai politicos ,deoarece el era răsfățat, răutăcios și nu e cam bine să fii pentru toată viața ta, uite ,așa cum e el
Puiule, vino la mama, că îți fac eu, socoteală! , fiul ei venise nedumerit cu o înfățișare ciudată .
Ce mamă vreai ? Nu vezi că am obosit? Despre ce vorbești? Despre ce socoteală?, mama lui, dorea să l facă educat, pentru că educația pentru ea, e pe primul loc. Mama lui spuse:
De azi, înainte, nu mai faci nicio prostioară, măi băiete! Dacă azi o să mă câștigi la jocul de cuvinte ,îți dau treizeci de lei ,dar dacă pierzi, tot anul vei învăța și vei asculta profesorii, dacă nu vrei să fii bătut! , băiatul, dacă nu putea să facă nimic, o ascultă și începuse să se joace cu propria sa mamă. Dar problema lui, era că el, nu a învățat la școală și nu știa să se joace în așa fel de joc. Și să ghiciți, el a pierdut.
Mamă, mai dă mi o șansă! , dar ea, nu-i dădu această șansă în orice caz, dacă nu dorea să fie lovit peste față, pentru că pentru el fața e lucrul cel mai important. Fără acest lucru nu aveau să se îndrăgostească fetele. Când mama lui, a aflat despre asta, l-a dus, la o altă școală, în care din nou trecea clasa întâi, iar fiul ei, așa de tare o ruga să nu-l ducă la o altă școală , dar nimic, totul în zadar, cu mama lui, nu s-a primit, deoarece ea dorea, ca el , să învețe și să fie un băiat educat bine. Peste câteva zile, el a devenit puiul mamei ,cel mai deștept. Și cuvântul mamei a fost:
Să înveți bine la școală ,Vasilică!
Bolnava de amintiri
Omniprezență
Făptura de Vis ce îmi trăieși tu mereu în pieptul de urs. Purtată îmi ești, mereu călătoare, în zbor de albină, în miros de Floare-de-Soare. Grăită de seară, tăcere de zi, în zborul tremurat al lacrimilor tăcute de Nori.
Te-adun, te răsfir, te cerm, te cuprind și admir pasărea văzduhului ce aripile-și deschide timid. Pescărușul de mare, rîndunica de vară tîrzie, puiul gălbui în ciripitul flămînd ce îl aud venind din depărtare. Mi-astîmpăr setea toropelii de vară în ochii tăi plini de cuvinte și te-am luat mereu purtată în a mea îmbrățișare.
Scriu rînd după rînd, purtîndu-ți tăcerea în gînd și știu că jăratecul fierbinte ce-ți arde e căldură de bine, de liniște-n mine, de zîmbet în tine.
Ești o corabie a vieții, zborul spre Absolut, mierea curgîndă ce naște-abundență și frumusețea de Floare. Dar multe umbre cu frică de Soare se vor izbi în căutare de-a ta căldură. Doar focul din tine trăiește și arde tot ce e pleavă și nimicnicia ce-i trecătoare. Și, mereu, chiar și cînd ochii îmi sunt închiși, ploapele grele sau orb de praful din jur, te văd și te-admir - rîndunea cutezatoare.
Simțire
Simte că te admir,
Că te apreciez.
Spune-mi că te inspir,
Și simte odată
Cum eu
Pe viață
De a ta dragoste
Nu scap,
Ești o pacoste
Ce-mi pune capac.
RESPIRAȚIA CERULUI
Pădurea se deschide
ca un templu al veșniciei.
Frunzele tremură ca stelele albastre
pe orbita lor fragilă,
iar vântul le șoptește
tainele lumii nemărginite.
Râul curge ca un fluviu de argint cosmic,
în el oglindindu-se galaxii nevăzute,
iar petrele lui tac,
purtând amprenta veacurilor
ca niște religve ale timpului.
Munții se înalță ca gardieni de titan,
crestele lor -
spinii unei ordini cosmice,
iar norii se scurg peste ele
asemeni unei ploi de lumină
dintr-un cer de cristal.
Câmpia respiră adânc,
miros de pământ și de stele căzătoare;
iar iarba, fină ca un șuvoi de lumină,
se pleacă fără să se frângă,
ținând în fiecare fir
ecoul unei alte lumi.
Noaptea vine, transparentă și nemărginită,
iar luna cade ca un disc argintiu
în oglinda râului ceresc.
Stelele se aprind una câte una,
ca ochii tăcuți ai universului,
urmând pașii omului mic
care încearcă să înțeleagă eternul.
Eu stau în această vastitate
ca o scânteie de viață,
înfruntând tăcerea cosmică,
simțind cum sufletul meu se desface,
se contopește cu lumina
și cu umbrele veșniciei.
Natura nu este doar un spațiu verde,
ci infinită, nu doar vie ci veșnică.
În respirația ei nemărginită
învăț că tot ce trăiește
atinge, într-un fel, cosmosul,
iar fiecare pas, oricât de mic,
lasă urme de lumină
în întunericul universului.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Secunda unei priviri
un-pahar-de-poezie
16 September
Vă multumesc frumos pentru frumoasele cuvinte❤️
Am fost!
Lacrimi de dor!!!
15 September
Felicitări pentru versuri!!!
Secunda unei priviri
Deea
14 September
ador ! supeeerb
Monolog
ora mea de poezie
14 September
Mulțumesc,@un-pahar-de-poezie!🩷 Sunt fericită că versurile mele au putut ajunge și atinge măcar puțin o autoare pe care o apreciez și căreia îi citesc...
Monolog
un-pahar-de-poezie
13 September
Frumoase rânduri... pe alocuri ma regăsesc
Nu-ti port pică si nici regret
un-pahar-de-poezie
13 September
Mulțumesc din suflet!
De ce scriu?
un-pahar-de-poezie
13 September
Frumoase versuri. Mi-au placut tare mult
Secunda unei priviri
Smaranda Ploaie
13 September
Frumos, foarte frumos scris! Ai un stil reflexiv foarte frumos, orientat spre detalii psihologice si emotionale fine. Ultimul vers mi-a lasat un ecou...
Singurătatea florilor
Smaranda Ploaie
13 September
Multumesc frumos!
Din scrumul din pahar
un-pahar-de-poezie
13 September
Mulțumesc din suflet pentru frumoasele aprecieri 🙏🙏🙏🙏
✨ Po.e.m...
Deea
12 September
mulțumesc!!!
✨ Po.e.m...
Dora●Dor
12 September
Versuri care te fac efectiv sa vibrezi! Felicitări 🌹
Nu-ti port pică si nici regret
Dora●Dor
12 September
O poezie superbă și extrem de sinceră. O citești si te regăsești imediat. scrii exact pe sufletul omului. Felicitări pentru eleganță!🌹
✨ Po.e.m...
ora mea de poezie
12 September
O poezie așa cum rar te atinge și îți trezește amintiri!! Felicitări!
✨ Po.e.m...
Vladislav Varzari
12 September
Foarte frumos, această poezie, acest poem mi-a atins inima, bravo, felicitări