Semn de întrebare
mă înstrăinez tot mai mult de propiu-mi suflet
rătăcind cu gândul pe autostrada visului
fără taxe de drum
restricții de viteză
pene de cauciuc
trecând peste inimă
în locul acela miraculos dintre spațiu și timp
în care este atâta liniște
încât îți auzi sângele urcând într-un crescendo dramatic
ca într-o simfonie de Brahms
gâfâind prin serpentinele minții
nimic nu se compară cu zborul fără aripi
ești mereu cu un pas înaintea luminii
surclasezi timpul
gravitația
devii pentr-o clipă sau pentru o noapte
Dumnezeu
o palidă compensație oferită de Marele Creator
(un fel de meșter Monole!)
omului…
Категория: Мысли
Все стихи автора: aurel_contu
Дата публикации: 7 апреля 2019
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 1437
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Substanțe interzise
Поэма: Stinge lumina,Doamne
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume
Поэма: Mai am..
Поэма: E toamnă
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Поэма: Știință exactă
Поэма: Ma ierti mămica mea...
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc