Автор Monica-Gabriela Mare
Итого
25 публикацииСлучайные публикации :)
Nebunia Unei Iubiri
Ai zis că vrei să-ți dedic o poezie doar ție
Pot să-ți îndeplinesc dorințele,dar când te vei căsători cu mine?
Nu rezist să nu te știu al meu,să nu îți fiu soție
Știu că la finalul timpului meu îmi vei aparține.
Ce-ar putea glasul meu mort să împărtășească despre noi,
Dacă iubim așa mult, încât ne evităm și ne ascundem?
Poveștile de dragoste mereu se vor termina în doi
Astfel cei goi,și anume noi,sufletul unul altuia îl pătrundem.
Dacă am juca vreodată într-o piesă de teatru,
Eu aș fi acea femeie care e nebună după tine,
Iar tu, tu ai fi acel bărbat pe care l-ar împărți dracu-n patru,
Încercând din răsputeri să mă facă să nu-l pot obține.
Ești un mare porc care nu-și vede de treaba lui.
Ți-aș da în cap cu tot ce aș prinde la mâna dreaptă,
Dar și când te-oi prinde te voi săruta în noapte până vei simți razele soarelui…
Până atunci las ca relația dintre noi să rămână tăcută,să vorbească în șoaptă.
Vise în spam
Vino! de-ai ști de când eu te aştept
Sunt dependentă de-o ultimă îmbrăţişare
A mea durere crește si parcă nu e drept
Că ne-am găsit și ne-am pierdut
Fără să fim pentru ultima oară.
Vino! Degrabă în brațe să mă strångi
Să mă scapi de toată durerea
Să-ti zâmbesc obscen de timid
Cunună să ne fie un vin și plăcerea
Cu buzele-mi roșii de cabernet sauvignon
Să iți cobor n ritm de blues pe piele
Să mi te fac din om, nemuritor
Tu sá mă faci, cea mai fericită femeie.
Vino! Să-mi lepăd hainele-n acustic
Să-ti fiu femeie pe ascuns
Să mă poftești c-un dor artistic
Să mă ai..si să nu-ți fiu de-ajuns!
Vino! Să ne iubim cu lumina stinsă
Într-un ultim pahar de vin
Scânteia țigării s-o ținem aprinsă
Până când zorile se vor ivi.
Vino! Te-aștept în octombrie
De-un an mi-e toamnă să fim
Să simt cum îmi curge prin vene
Picături de viață din noul tău vin..
Ce dulce-i...fericirea!
Iubita mea cu păr bălai și, ochii verzi
De ce îmi spui că mă iubești, dar pleci,
Când știi că-n doi, iubire, ne-am jurat
Și nimeni, n-o să ne despartă-n...veci.
Acum o lună, îmbrățișați, visam în viitor
Și planuri ne făceam... pentru o cununie,
S-avem un fiu și-o fiică-n casa noastră
Și nuntă mare-n sat, la vară... prin iunie.
Așa plecam la studii, primind o sărutare
Când am urcat în tren și luat la revedere,
Să-mi țină mintea trează și inima pe jar
Și gândul doar la tine și, nu altă muiere.
Nu știu, în urma mea, ce s-a-ntâmplat
Primind mesaj, prin care sec m-anunți,
Că îti dorești...puțină libertate-n suflet
Și niciodată, nu mai vrei s-auzi de nunți.
Surprins am fost, când mi-ai dat bloc
Și nu mai pot vorbi.. cu tine-o vorbă,
Să aflu de unde ți se trage supărarea
Și cine ne- a acrit, a noastră...ciorbă.
Un zvon venit spre mine...m-a tulburat
Precum că ea și-ar fi găsit, un alt iubit,
Și-n mintea-mi îndoieli, s-au strecurat
Și întrebat, de ce în dragoste-a...mințit.
Din tot ce eu aud, nu cred că e adevărat
Și doar minciuni, scoase de lumea rea,
Așa că, imediat, voi renunța... la studii
Și voi lupta, să nu îmi pierd... iubirea
Și-n doi, s-aflăm, ce dulce-i...fericirea!
Satanism sau Agonie
Noaptea întunecată, stelele lucioase,
Luna de la nămeții fură o culoare.
Ah! ce plagiată-i luna asta… Schimb tema,
Căci ea nu-i tare importantă, precum stema
Țării care are sorginte cea latină.
Gândul este ca o nălucă cristalină,
Ce mă frământă, chinuie cu o cruzime.
Parc-mă aflu în nemărginită pustie,
Fără viață, fără moarte, fără mirare…
Însă chinul lui satan este mare, mare.
Numai să-l crezi și, îndată, apare lumea,
Și nu așa, dar sosești, ca Fiul, în culmea
Munții gata să-o iei, orgolios, în palma.
Dar care e sensul, dacă nu ești de-a valma
Cu sacru, cu fericire a tot ce este?
Bine-a spus că atracție este o viespe,
Dar armonie este lumina luminii…
Trebuie, cândva, de gustat sucul iubirii.
Tu crezi că spun ceva fantastic, metaforic?
Că mărturisirea este de la android?
Este cea mai demonică afirmație,
De când pășesc pe acest pământ c-o grație
De dragoste sufletească cu păcatele.
Sigur, asta este un fleac, cum spun mamele.
Dar nu-i despre asta. Deci, eu am fost satanist.
Poate să fie distins cu gândul anarhist.
Ea a propus răscoală, sacrificând trupul,
Pe când El dăruiește viața, nu amurgul.
Vioara amară răsună pretutindeni,
Cu ecoul ca să vuie în orice clipe
Că El, Luceafărul, vine să ne conducă
Spre-un castel părăsit, de cruce să ne rupă.
Să dea omenirii condițiile serbeze
Ca pe urmă să fim găsiți sub o lespede.
Nimenea nu a plecat, toți erau îndrumați
În spațiul sacru, primind chiar un suflet curat,
Unde sunt îmbălsămate multe florile.
Însă eu observam, cum creșteau ororile
Satanei, când eram aplecat și subjugat
Brusc, fără a-mi simți firea și cugetul cel fad.
Glasul infernului, unde mă topesc complet,
M-a chemat ca pe un câine, iar nu ca pe-un poet.
Ceasul este stricat și nu știu cât a trecut,
Aici nu se înțelege, îi negru și destul.
Fețele străine, demonice ca-n coșmar,
În peisajul exotic și cumplit de amar.
Vocile negre pătrund în izvorul nopții
Și-l fac mai înfiorător decât ziua morții.
Steaua s-a adăpostit în culmea totului,
Potrivnic, care nu știe gustul amorului,
Este lăudat ca și cum ar fi un zeu,
Sunt aplecate capele, parcă-i un matineu.
Cântarea, plânsul și rugă… Ah! ce îi groaznic,
Că eu sunt prigonit din orașul botanic,
Unde se dă cu uleiul pentru viața bună
Și pentru moartea care nu va fi crudă.
Observ ochii lui avizi c-o asprime adâncă,
Gata să-mi sugrume sufletul cu o mână
Și inima mea să se dispară din calea.
Când se va sfârși războiul și să văd zarea,
Care mă așteaptă s-o cuprind fără brațe,
S-o sărut fără buzele? Zilele faste
Vor veni cu zurgălăi din pustiul cel cumplit
După un veac pe drumul stricat, fiind ofiliți?
"Niciodată!" - așa mi-a răspuns Luceafărul.
Acest ciclu nu va fi îndulcit cu zahărul.
Uroborus este iminent, mă voi arde
Până când nu va veni El, a mea salvare…
Tu, care-ai simțit focul în venele tale,
Înfiorat de-un gând că va fi o repetare,
Ia-ți o spadă ascuțită care-i o cruce
Sfințită. Și la victorie te va duce
Dumnezeu, că el nu te va lăsa otrăvit.
Vei fi lecuit și vei fi bine înstărit
Cu harul, cu lumina și cu speranța
De-a trăi deplin îmbrățișând-o pe mama.
Și să ții minte zicala unui individ,
Care a perceput totul, având un delir:
"O armonie este lumina luminii…"
Trebuie, cândva, de gustat sucul iubirii.
Poezie la beție
Sunt mort de beat si simt că nu mai am scăpare,
Sunt torturat si înghițit de această lume mare.
De 5 ani mă lupt sa trăiesc,
De cand mă știu vreau doar să iubesc.
Nu simt absolut nimic si caut scopul vieții,
Încep să cred ca e doar venirea ceții.
Să nu mai văd nimic, să nu mai simt durere,
Să fiu din nou copil, nimeni să nu dispere.
Am fost corupt încă de mic,
Într-o lume de nimic.
Care mai e scopul acestei vieți,
Dacă incepi sa simiți că îngheți?
O nație de paraziți suntem toți,
Credem că totul ne aparține, niste hoți.
Mă uit in oglinda si văd disperare,
Merg pe stradă si mă întreb când dispare,
Această ură, vanitate și dispreț,
Față de o lume cu potențial măreț.
Nu am greșit că ne-am născut,
Doar că iubirea si sinceritatea au devenit un necunoscut.
Pelerinaj spre tine
De- aș pleca în pelerinaj,spre exemplu
Prin nopți și zile de reculegere,
Aș ridica iubirii un templu
Din pânză de stele și -un pumn de pulbere.
De-aș ajunge -n deșertul pustiu,
Unde nisipul pașii mi-i îngroapă,
Aș desena pe -al meu cer cenușiu
Un râu de lacrimi sub pleoapă.
Prin bătrânul codru de m-aș rătăci,
M-aș preschimba în nălucă fugară,
Ce s-ar topi în umbră,cât ai clipi,
Tânjind să rămână solitară.
De-aș urca pe muntele uitat,
Mi-ar crește aripi frânte .
Cu numele tău pe piatră crestat,
Să -mi fac din jurăminte punte.
În spuma mării de -aș pluti,
Mi-ar bate inimă de sare.
Cânt de sirenă m-ar ispiti,
Furnicându-mä până -n picioare.
De m-aș topi în negură deasă
Aș sufla și -n stropi de gheață;
Tainic de trupul tău atrasă,
Să revin din nou la viață.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Nu pot să te uit
anca_nistor
17 ноября
Superbe versuri, intensă trăire!
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 ноября
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 ноября
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 ноября
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 ноября
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 ноября
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 ноября
Bine scris!🤗
Chenar real
ElenaD
9 ноября
O poezie superba despre faimosii guvernanti ai tarii noastre. Bravo. Felicitari autorului poeziei. Succes in continuare.
Nuante calde
un-pahar-de-poezie
8 ноября
Multumesc, Deea!🤗
Dincolo de tăcerea ta..
Andreas Ioan Amaftioe
8 ноября
Foarte frumoasa poezie (autorul principal sunt eu) felicitari autorui.