Cugetînd
Mă simt decapitata
Dintr-o lume de vânt purtată
Pe unde mi-o fi ţeasta
Gâde conștiința ia-o plată .
Dar cine să-mi răspundă
Lângă mine-i doar securea…
Vreau linişte acuma
In corpul ciuntit si zbuciumat
Luaţi-mi chiar şi bruma
Gândurilor ce le-ați curmat.
Adunătură ludă
Sau nu mi-aţi ştiut menirea.
Auz nu am , nici văzul
Doar mintea cu discernământ
Pământu-i un greu mormânt
Și lumea lui își pierde crezul.
Zvâcnind în mine, azi, durerea
Mă simt decapitată.
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Silvia Mihalachi
Data postării: 19 septembrie 2022
Vizualizări: 969
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Coronavirus
Poem: Voi cei aleși!
Scriitorul şi jurnalistul Philippe Lancon a câştigat premiul Femina pe 2018
Poem: Nemultumire
Poem: Simplu
De ce ai alege cărțile de dezvoltare personală?
Poem: Rădăcini
Poem: Te iubesc
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate