Un prelung oftat...
O zi din viață iar s a dus,
Înghițită de -un apus
Și multe altele se duc
Printre foșnete din nuc.
Și ne trecem ca o frunză
Smulsă de a toamnei briză.
Timpul Fuge,nu iartă,
Nu zăbovește la poartă.
Anii se scurg în zare
In stol de păsări călătoare;
Rămân doar amintirile
Și -n urmă, cărările..
Brăzdate de pași,
Netezite de urmași.
Îmbătrânim peste noapte,
Nu mai râvnim departe,
Doar păstrăm cu sfințenie
Gradul nostru de rudenie.
Cântărim ce -am moștenit,
Ce-am lăsat,ce-am oferit.
Cugetăm la cele defecte
Din jurnalul cu secrete.
Regretăm că -i scurt pasajul,
Și ne fură peisajul
Secvențelor de neuitat
Într-un prelung oftat...
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: O Doamne
Poem: Pierderea speranței
(foto) Cum încearcă un blogger anonim să reconstruiască o librărie distrusă în flăcări de ISIS
Poem: Seara tristă...
Poem: Cântarea limbii române
Eminescu în italiană. Un volum de versuri ale poetului a fost lansat la Chişinău
Poem: E O UMBRA 🩶
Poem: La ce te porți așa cu mine ?
Editura Bestseller participă cu un stand inedit la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XXI-a