Viaţa ca o scenă
Nu vrem să fim actori
Deşi viaţa-i o scenă
Lăsăm ,adeseori,
Cădere de cortină.
Azi suntem spectatori
Punctuali si întârziaţi
La locuri cu valori
De destin crucificaţi.
Iată! sala - i plină,
Zumzete din când în când,
Copil , voce lină
Râde, bisează în gând..
Pe scenă lumina
Întuneric în sală
Nu vedem lacrima
Pe un costum de gală.
Pătrund ţepi de lumini
Spectacolul s-a terminat
Purtate de furtuni
Cortine s-au ridicat.
Gongurile iar bat
Chemându-şi un spectator.
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Silvia Mihalachi
Data postării: 22 iulie 2022
Vizualizări: 822
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: instantaneu 1/1
Poem: La Bunici in ograda
O scriitoare moldoveană a câştigat Premiul European pentru Literatură
Poem: O stea...
Poem: ,,Ne cunoaștem din vedere" în germană
(foto) La Chișinău s-a deschis o cafenea dedicată poeziei. Unde o puteți găsi
Poem: Nu mai aștept
Poem: În poala ei!
poezii.online sustine initiativa #stauacasa