Iartă-mă mamă
Iarta-ma te rog mama.
Atitea vorbe dureroase-am spus.
Si cite nopti in asteptare-ai stat.
Iarta-ma ca mare am ajuns.
Iarta-ma,te rog iarta-ma
Atitea ginduri trec prin minte
Si clipe fara numar,cu lacrimi.
Iarta-ma ca esti al meu parinte.
Iarta-ma te rog nu plinge
Nu plinge ca ma doare
Mama,eu fara tine
As fi ca cerul fara soare.
Iarta-ma te rog zimbeste
Zimbind, zimbesc si eu
Ma doare pling
Apoi zimbesc chiar de mii greu
Iarta-ma te rog iarta-ma
Stiu ca nu merit a ta iertare
Dar iarta-ma,mama
Iarta-ma ca pling si doare
Categoria: Poezii dedicate Mamei
Toate poeziile autorului: Neamtu Ion passarell
Data postării: 9 decembrie 2014
Adăugat la favorite: 3
Vizualizări: 9293
Poezii din aceiaşi categorie
Draga Mama
Azi in ziua cea speciala
eu iti spun un ,, la multi ani''
pentru al tau suflet bun si cald,
eu strig de bucurie in lumina fetei tale!
Glasu tau pe mine ma alina
cand imi spune ,,ce mai fac''
Tu esti astrul de lumina
cu privirea ta senina
Mamă, să nu -mi dai de veste
Mamă,a mai trecut un an
Din năzuința mea în van,
Că mă vei suna vreodată
De mustrări mușcată..
Eu șterg timpul pierdut,
Absenței tale ce -am durut.
Chiar de -ai greșit,nu -mă pasă;
Dorul de tine,greu apasă..
Te voi aștepta în prag
Că pe omul cel mai drag,
Te voi pofti în casa mea umilă,
Jucând rolul de copilă..
Îți voi cerși o mângâiere,
Nu tărâm cu lapte și miere,
Doar să simt pt o clipă
Căldura ta de sub aripă.
Te voi ruga de un răgaz,
Să pictez al tău obraz,
Să -l așez frumos în ramă,
Să -mi vegheze somnul, mamă..
Te voi pofti apoi la masă
Și așa -i vremea ploioasă;
De ce n -am zăbovi până -n zori
Să ți fac o rochie de flori..
De ce-ai pleca prin frig și ceață,
Când eu sunt soare și verdeață,
Iar dacă zborul iar te cheamă,
Să nu -mi dai de știre, mamă...
Azi de ziua ta
Azi de ziua ta,
Iubirea ți-o aștern pe foaie,
Pentru că, iubirea ta mama,
Nici în vise nu-i mai mare!
Roșie ca trandafirul,
Puternică ca vârtejul,
Veșnică-i puterea ei,
Răsarită dintr-un tei,
De dragoste de mamă!
În fața unui chip de înger!
Pentru început am să ridic pensula
Căutând cel mai bun mod de-a contura fericirea!
Voi porni de la un zâmbet infinit
Si de la un ,, Noapte bună" șoptit,
Ambele oferite de buzele tale arse,
Ambele menite să aprindă stelele din cea mai întunecată noapte!
Voi continua cu două nestemate de smarald,
Prin care cele mai puternice vise și speranțe ard
Adăugând un strop de iubire infinită,
De admirație și adorație nerostită
Voi reuși să desenez cu succes chipul ființei pe care o iubesc!
Ce dor imi e
Ce dor imi e de tine, mamă
Să mă cuprinzi în brațele-ți
Să-mi pun capu-n a ta poală
Să mă săruți cum doar tu poti
Ce greu e fără tine, mamă
Parcă nici viața n-are sens
Parcă-mi s-a dus chiar si speranta
Ce de mică-mi ardea in piept
Ce plâng eu după tine, mamă
Suspin cu lacrimi ne-ncetat
Mă-ntreb adesea cu ardoare
Dacă de tot tu m-ai lăsat
Ce întrebări îmi pun ades', oh mamă
Că-mi-e rusin' sa le rostesc
Dar tu,din cer, din slăvi divine
Mă-mbărbătezi, mă-nviorezi
Ce dor mi-a fost,îmi e si îmi va fi
Dar stiu că-ntr-o zi ne-om întalni
Ce bucurie, ce mare zi va fi aceea
Când te-oi putea iubi la nesfârșit.
Mi-aș fi dorit...
Mi-aș fi dorit să mă iubești...
Așa cum o faci cu alți copii,
Cum îi atingi , cum le zâmbești,
Și în brațe să mă ții.
Mi-aș fi dorit să-ți spun ce simt
Și tu măcar să mă înțelegi,
Că eu mereu mi-am dorit
Doar pe mine să m-alegi.
Mi-aș fi dorit să mă cuprinzi ,
Cu blândețe și iubire...
Să te uiți în ochii mei suferinzi-
Să-mi spui că și tu ții la mine .
Mi-aș fi dorit să fiu mai mult
Poate eram de ajuns pentru tine,
Dar nu pot să te mai ascult ,
Fiindcă te-ai depărtat de mine.
Mi-aș fi dorit să mă înveți
Cum puternica eu să fiu,
Dar cum poți tu să mă înveți-
Ce niciodată tu n-ai putut fi?
Mi-am dorit mereu fetița ta să fiu
Încât suspin acum când scriu,
Pe tine încercând să te descriu,
Mama care m-a rănit într-un târziu...
Draga Mama
Azi in ziua cea speciala
eu iti spun un ,, la multi ani''
pentru al tau suflet bun si cald,
eu strig de bucurie in lumina fetei tale!
Glasu tau pe mine ma alina
cand imi spune ,,ce mai fac''
Tu esti astrul de lumina
cu privirea ta senina
Mamă, să nu -mi dai de veste
Mamă,a mai trecut un an
Din năzuința mea în van,
Că mă vei suna vreodată
De mustrări mușcată..
Eu șterg timpul pierdut,
Absenței tale ce -am durut.
Chiar de -ai greșit,nu -mă pasă;
Dorul de tine,greu apasă..
Te voi aștepta în prag
Că pe omul cel mai drag,
Te voi pofti în casa mea umilă,
Jucând rolul de copilă..
Îți voi cerși o mângâiere,
Nu tărâm cu lapte și miere,
Doar să simt pt o clipă
Căldura ta de sub aripă.
Te voi ruga de un răgaz,
Să pictez al tău obraz,
Să -l așez frumos în ramă,
Să -mi vegheze somnul, mamă..
Te voi pofti apoi la masă
Și așa -i vremea ploioasă;
De ce n -am zăbovi până -n zori
Să ți fac o rochie de flori..
De ce-ai pleca prin frig și ceață,
Când eu sunt soare și verdeață,
Iar dacă zborul iar te cheamă,
Să nu -mi dai de știre, mamă...
Azi de ziua ta
Azi de ziua ta,
Iubirea ți-o aștern pe foaie,
Pentru că, iubirea ta mama,
Nici în vise nu-i mai mare!
Roșie ca trandafirul,
Puternică ca vârtejul,
Veșnică-i puterea ei,
Răsarită dintr-un tei,
De dragoste de mamă!
În fața unui chip de înger!
Pentru început am să ridic pensula
Căutând cel mai bun mod de-a contura fericirea!
Voi porni de la un zâmbet infinit
Si de la un ,, Noapte bună" șoptit,
Ambele oferite de buzele tale arse,
Ambele menite să aprindă stelele din cea mai întunecată noapte!
Voi continua cu două nestemate de smarald,
Prin care cele mai puternice vise și speranțe ard
Adăugând un strop de iubire infinită,
De admirație și adorație nerostită
Voi reuși să desenez cu succes chipul ființei pe care o iubesc!
Ce dor imi e
Ce dor imi e de tine, mamă
Să mă cuprinzi în brațele-ți
Să-mi pun capu-n a ta poală
Să mă săruți cum doar tu poti
Ce greu e fără tine, mamă
Parcă nici viața n-are sens
Parcă-mi s-a dus chiar si speranta
Ce de mică-mi ardea in piept
Ce plâng eu după tine, mamă
Suspin cu lacrimi ne-ncetat
Mă-ntreb adesea cu ardoare
Dacă de tot tu m-ai lăsat
Ce întrebări îmi pun ades', oh mamă
Că-mi-e rusin' sa le rostesc
Dar tu,din cer, din slăvi divine
Mă-mbărbătezi, mă-nviorezi
Ce dor mi-a fost,îmi e si îmi va fi
Dar stiu că-ntr-o zi ne-om întalni
Ce bucurie, ce mare zi va fi aceea
Când te-oi putea iubi la nesfârșit.
Mi-aș fi dorit...
Mi-aș fi dorit să mă iubești...
Așa cum o faci cu alți copii,
Cum îi atingi , cum le zâmbești,
Și în brațe să mă ții.
Mi-aș fi dorit să-ți spun ce simt
Și tu măcar să mă înțelegi,
Că eu mereu mi-am dorit
Doar pe mine să m-alegi.
Mi-aș fi dorit să mă cuprinzi ,
Cu blândețe și iubire...
Să te uiți în ochii mei suferinzi-
Să-mi spui că și tu ții la mine .
Mi-aș fi dorit să fiu mai mult
Poate eram de ajuns pentru tine,
Dar nu pot să te mai ascult ,
Fiindcă te-ai depărtat de mine.
Mi-aș fi dorit să mă înveți
Cum puternica eu să fiu,
Dar cum poți tu să mă înveți-
Ce niciodată tu n-ai putut fi?
Mi-am dorit mereu fetița ta să fiu
Încât suspin acum când scriu,
Pe tine încercând să te descriu,
Mama care m-a rănit într-un târziu...
Alte poezii ale autorului
Sunt un strain in casa parinteasca
Sunt un strain im casa parinteasca.
Mereu asa, a nimanui, indepartat.
Mereu in lacrimi, copil fara copilarie.
De care toti au si uitat.
Mereu am plins in mine.
Ku zimbet fals pierdut in amintiri.
Mereu am vrut sa fie cit mai bine.
Plin de sperante shi dezamagiri.
De ce, cu ce sunt eu mai rau ca altii.
De ce am meritat aceasta soarta.
De ce venind mereu akasa.
Nu ma asteapta nimeni la poarta.
Atita durere au trecut prin ochii mei.
Distrus de timp batut de vreme.
Toata viata numai amaraciune.
Ce cu putin pe suflet se asterne.
Ma doare totul cind zimbesc.
M-am saturat de atita actorie.
Demult eu numai sunt ce-am fost.
Caci am ramas departe in copilarie.
Umblu ratacit pe drumuri.
Sa gasesc un suflet sa ma pling.
Nimeni nu are nevoie de mine.
Toti ma indeparteaza ,ma alung.
Nu doresc la nimeni nici in vise.
Soarta mea shi viata mea.
Dar eu sper ca intr-o zi.
De tot ce-a fost eu voi uita.
Doar sufletul o sa ma doara.
Si inima nu va mai bate.
Ca la urma printre lacrimi voi zimbi
Adormind la moarte-n brate
Te iubesc e prea putin sa scriu
Nu pot ca sa descriu iubirea
Din infinitele cuvinte ce le stiu
Nu pot gasi cuvintul mai puternic
Caci te iubesc e prea putin sa scriu.
Nu pot sa te descriu cum esti
Caci esti atit de gingasa si dulce
Nu imi ajung idei ca sa termin un gind
Caci ce nas face gindul iar la tine fuge
Nu pot sa iti descriu zimbetul
Caci e ceva ce nu exista-n infinit
Nu pot sa fiu mai bun ca sa te merit
Dar te iubesc cum nimeni inca na iubit
Nu pot sa iti descriu sarutul
Caci altceva mai dulce nui ca sa compar
Nu e nimic mai bun in lumea asta
Caci totul in viata e amar
Nu pot sa iti decriu privirea
Caci eu traiesc in ochii tai
Nu sunt ochi mai dulci in lume
Decit cei ce tu traiesti in ei
Nu pot sa iti descriu infatisarea
Caci ea ma face cel mai fericit
Nu pot sa iti descriu inima
Caci doar pe mine ma iubit
Murind iţi cumperi libertatea
Din minte apare gindul
Din inima iubirea
Din somn apare visul
Din dragoste apare fericirea
Din vorbe-apare scrisul
Iar cei uşor devine greu
Din amintiri te modelez pe tine
Iar din tine-apar şi eu
Din timp apare graba
Şi fuga după fericire
Din clipe alcătueşti trecutul
Şi visezi la nemurire
Din viaţă apare moartea
Din linişte singurătatea
Din dor apare lacrima
Murind iţi cumperi libertatea
Curge ca la urma lacrimi
Curge, ka la urma lacrimi.
Plec,adica sufletul imi pleaca.
Pling, sufletul imi plinge.
Singe, inima se-neka.
Gind, in ginduri viata trece.
Plin, sufletul mii plin de dor.
Dor, mii dor de tine mama.
Ascund, nu vreau sa te ranesc, si mor.
Mor, din viata moare.
Despart,ma despart de viata.
Moarte, nu ma lua moarte.
Mii, greu dar nu arat pe fata
.
Alung, de ce te mai alung.
Doar esti, mereu esti tu cu mine.
Moarte,esti moarte umbra mea.
Legat,ma tii legat de tine.
Cer, spre cer ma duce gindul.
Ma duc, adica sufletul se duce.
Si-adorm, durerea o adorm din mine.
Traiesc, dar am mormint si cruce.
Din pacate totul trece
Din pacate doar durerea
Poate fi mai sus ca visul
Din pacate doar tacerea
Poate sa aduca scrisul
Din pacate doar privirea
Poate lacrimi ca sa nasca
Din pacate numai gindul
Poate mintea s-o raneasca
Din pacate numai viata
Nu mai poate fi usoara
Din pacate doar cuvintul
Linistea o mai omoara
Din pacate tot ce este
Undeva s-a inceput
Din pacate totul trece
Dar nimic nu ai facut
Din pacate tot ce-i nou
Miine vechi deacum va fi
Din pacate doar parintii
Ramin parinti pin vor muri
Din pacate inca sunt
Dar nu mult voi fi cu voi
Din pacate timpul trece
Si nu se-ntoarce inapoi
Din pacate numai pretuim
Timpul care numai trece
Din pacate sa oprit
S-ati admire corpul rece
viata nu e viata de e moarta
Traiesc trairile uitate
Si privesc prin ochi privirea
Calator printre morminte
Las in urma amintirea
Ratacit sub cerul vesnic
Sunt purtat de propria soarta
Caut casa parinteasca,mama
Tot umblind din poarta-n poarta
Timpul sterge amintirea
Daruind-umi somnul infinit
Unde parc-o viata trece
Ne simtind ca am trait
Nu traiesc sa fac istorie
Doar traiesc ca asta imi este dat
Incerc sa schimb ceva in viata mea
Dar ce-am putut c-am am schimbat
Viata nu e viata de e moarta
Casa nu e casa de no ai
Visul nu e vis daca nu dormi
Ingerii nus ingeri fara rai
Sunt un strain in casa parinteasca
Sunt un strain im casa parinteasca.
Mereu asa, a nimanui, indepartat.
Mereu in lacrimi, copil fara copilarie.
De care toti au si uitat.
Mereu am plins in mine.
Ku zimbet fals pierdut in amintiri.
Mereu am vrut sa fie cit mai bine.
Plin de sperante shi dezamagiri.
De ce, cu ce sunt eu mai rau ca altii.
De ce am meritat aceasta soarta.
De ce venind mereu akasa.
Nu ma asteapta nimeni la poarta.
Atita durere au trecut prin ochii mei.
Distrus de timp batut de vreme.
Toata viata numai amaraciune.
Ce cu putin pe suflet se asterne.
Ma doare totul cind zimbesc.
M-am saturat de atita actorie.
Demult eu numai sunt ce-am fost.
Caci am ramas departe in copilarie.
Umblu ratacit pe drumuri.
Sa gasesc un suflet sa ma pling.
Nimeni nu are nevoie de mine.
Toti ma indeparteaza ,ma alung.
Nu doresc la nimeni nici in vise.
Soarta mea shi viata mea.
Dar eu sper ca intr-o zi.
De tot ce-a fost eu voi uita.
Doar sufletul o sa ma doara.
Si inima nu va mai bate.
Ca la urma printre lacrimi voi zimbi
Adormind la moarte-n brate
Te iubesc e prea putin sa scriu
Nu pot ca sa descriu iubirea
Din infinitele cuvinte ce le stiu
Nu pot gasi cuvintul mai puternic
Caci te iubesc e prea putin sa scriu.
Nu pot sa te descriu cum esti
Caci esti atit de gingasa si dulce
Nu imi ajung idei ca sa termin un gind
Caci ce nas face gindul iar la tine fuge
Nu pot sa iti descriu zimbetul
Caci e ceva ce nu exista-n infinit
Nu pot sa fiu mai bun ca sa te merit
Dar te iubesc cum nimeni inca na iubit
Nu pot sa iti descriu sarutul
Caci altceva mai dulce nui ca sa compar
Nu e nimic mai bun in lumea asta
Caci totul in viata e amar
Nu pot sa iti decriu privirea
Caci eu traiesc in ochii tai
Nu sunt ochi mai dulci in lume
Decit cei ce tu traiesti in ei
Nu pot sa iti descriu infatisarea
Caci ea ma face cel mai fericit
Nu pot sa iti descriu inima
Caci doar pe mine ma iubit
Murind iţi cumperi libertatea
Din minte apare gindul
Din inima iubirea
Din somn apare visul
Din dragoste apare fericirea
Din vorbe-apare scrisul
Iar cei uşor devine greu
Din amintiri te modelez pe tine
Iar din tine-apar şi eu
Din timp apare graba
Şi fuga după fericire
Din clipe alcătueşti trecutul
Şi visezi la nemurire
Din viaţă apare moartea
Din linişte singurătatea
Din dor apare lacrima
Murind iţi cumperi libertatea
Curge ca la urma lacrimi
Curge, ka la urma lacrimi.
Plec,adica sufletul imi pleaca.
Pling, sufletul imi plinge.
Singe, inima se-neka.
Gind, in ginduri viata trece.
Plin, sufletul mii plin de dor.
Dor, mii dor de tine mama.
Ascund, nu vreau sa te ranesc, si mor.
Mor, din viata moare.
Despart,ma despart de viata.
Moarte, nu ma lua moarte.
Mii, greu dar nu arat pe fata
.
Alung, de ce te mai alung.
Doar esti, mereu esti tu cu mine.
Moarte,esti moarte umbra mea.
Legat,ma tii legat de tine.
Cer, spre cer ma duce gindul.
Ma duc, adica sufletul se duce.
Si-adorm, durerea o adorm din mine.
Traiesc, dar am mormint si cruce.
Din pacate totul trece
Din pacate doar durerea
Poate fi mai sus ca visul
Din pacate doar tacerea
Poate sa aduca scrisul
Din pacate doar privirea
Poate lacrimi ca sa nasca
Din pacate numai gindul
Poate mintea s-o raneasca
Din pacate numai viata
Nu mai poate fi usoara
Din pacate doar cuvintul
Linistea o mai omoara
Din pacate tot ce este
Undeva s-a inceput
Din pacate totul trece
Dar nimic nu ai facut
Din pacate tot ce-i nou
Miine vechi deacum va fi
Din pacate doar parintii
Ramin parinti pin vor muri
Din pacate inca sunt
Dar nu mult voi fi cu voi
Din pacate timpul trece
Si nu se-ntoarce inapoi
Din pacate numai pretuim
Timpul care numai trece
Din pacate sa oprit
S-ati admire corpul rece
viata nu e viata de e moarta
Traiesc trairile uitate
Si privesc prin ochi privirea
Calator printre morminte
Las in urma amintirea
Ratacit sub cerul vesnic
Sunt purtat de propria soarta
Caut casa parinteasca,mama
Tot umblind din poarta-n poarta
Timpul sterge amintirea
Daruind-umi somnul infinit
Unde parc-o viata trece
Ne simtind ca am trait
Nu traiesc sa fac istorie
Doar traiesc ca asta imi este dat
Incerc sa schimb ceva in viata mea
Dar ce-am putut c-am am schimbat
Viata nu e viata de e moarta
Casa nu e casa de no ai
Visul nu e vis daca nu dormi
Ingerii nus ingeri fara rai