Într-o zi ne vine rândul..
Suntem oripilați de morți,
Ne pitulam ca niște hoți;
Privim doar din depărtare
Pierderea cuiva ce doare.
Deși avem aceiași soartă;
Toti ajungem materie moartă.
Totuși ne ferim de subiect
Ca de un mediu infect.
Suntem nepăsători și reci,
Afisam lacrimi seci,
Trecând pe lângă funeralii,
Atenți doar la detalii.
Cine s a stins,de ce și cum
Dispărut pe ultimul drum,
Însoțit de fețe identificate
De morbida curiozitate.
Rostim cu jumătate de gură
Recital din Scriptura,
Un Dumnezeu sa l ierte
Pentru ființele inerte.
Ne izolam etanș de gândul,
Ca într o zi ne vine rândul,
Căci ne ar expune fatal
Unui blocaj mintal...
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Keller Gabriela
Data postării: 14 iulie
Vizualizări: 172
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Poem
Poem: Amintiri dintr-un Burg
(doc) Povestea planetei Pământ pe timp de noapte. NASA a lansat o carte electronică cu imagini spectaculoase
Poem: Sub pleoapa-mi obosită…
Poem: Moștenire în olandeză
Poetul Emil Brumaru a murit
Poem: EL
Poem: Învață de cincisprezece ori
Scriitorul Alexandru Cosmescu a fost comemorat la 95 de ani de la naştere