Autorul Mihaela Gutu
Total
1 creaţiiCreaţii aleatorii :)
NU MI-AM DORIT...
Nu mi-am dorit perfecțiune-n viața mea,
Doar adevărul descoperit de orice perdea,
Doar o egală măsură, fără doar și poate,
Echilibrul greu de găsit în tot și în toate...
Nu mi-am dorit cuvinte grele sau ușoare,
Nici gesturi inutile ori lipsite de onoare,
Să văd din umbre grija ta cu claritate,
Că șoapta plină ți-e de sens și sensibilitate...
Am tot cedat și-n urmă m-am lăsat pe mine,
Până ce cuvintele mi-au devenit străine,
Am risipit ceva ce nu m-am așteptat,
De mine însumi m-am îndepărtat...
Așa că-ntr-un final am renunțat și am tăcut,
Uitând durerile care m-au înțepat acut,
Lăsându-mi rănile să doară-n continuare,
Totuși sperând la o ultimă rază de soare...
Și înălțat către stele, din străvechi zăcăminte,
Mă voi privi la fel cum am făcut-o și-nainte:
Strălucind tăcut, eliberat de orice apăsare,
În lumina nestematelor strălucitoare...
Bătrânețea...
Anii se scurg pe nesimțite,
Am îmbătrânt fără să știu
Câteodată uit zilele când am fost fericit
Și tot îmi pare in viață un pustiu.
Bătrâneța să știți că doare
Știm că mai avem un singur drum
Ziua fuge grabnic spre înserare
Dar, ce simt ,nu am cui să spun.
E tăcerea neagră ce mă apasă,
Seara somnul fuge și ne lasă ,
Ne trăim amintirile, în gând
Tot ce-a fost și mă trezesc plângând.
E greu să fii bătrân și uitat?
Însă neputința-i cea mai grea,
Când vezi ce ruină lași în urma ta
Geamuri sparte, un perete dărâmat.
Ași vrea s-mi văd casa văruită ,
Cărările ascuse de iarbă,unde erau flori
Faptul că nu mai ești bun la nimic,
Și încă ce va mai urma, îmi dă fiori.
Bătrânețe,haine grele,se spune mereu
Numai dacă o trăiești, știi cât este de greu
Și pe toți ,asta ne așteaptă, nu spun eu,
Așa a hotărât soarta, sau poate Dumnezeu?
Mama
Un strigăt către mine cu glas de-ntuneciune.
Un strigăt înspre mine și împotriva mea.
O voce ca năframă mă apără de lume,
Ma apăra de moarte cu rugăciunea sa.
O piatră către mine cu ură aruncată,
Să mă doboare sigur și pentru totdeauna.
Mai groaznic însă este, că nu e prima piatră,
Iar maine o sa cadă, mai iute, încă una.
Si totuși n-au să prindă pe trupul meu scântei.
Din umbră o lumină pe mine o să crească -
Lumina din privirea și mângâierea ei,
De- i greu să mă ajute, de-i rău să mă ferească.
Vremea furtunelor !
Îmi pare rău,și-o spun cu jale,
Mai vede cineva o cale
Să fie în țară cum a fost?
E ipocrit, ori prost.
Când țara e datoare și furată
Hultanii din U.E. ÎȘI ASCUT GHEARELE
Să mai înhațe din România câte-o bucată
Pentru interese, se bat ca fiarele.
Cine vă mai crede? La ce ajută minciuna?
U. E. a fost și este o mascaradă,
La furat s-au împins ca la paradă
Europa cea elegantă va ajunge din regină o ruină.
Acest declin nu poate fi oprit,
Cred că așa i-a fost sortit
A fost stăpânul lumii vreme lungă
Va veni o vreme, cănd să plângă.
Cine va fi următorul stăpân ?
SCROLL PRINTRE STELE
Noaptea cade-n ecranul aprins
degetul curge, lin, întins,
prin vieți paralele, lucioase,
fericiri scurte, tăioase.
Orașul bate sub astfalt,
un puls de neon, vertical.
Stelele - tot mai departe-s puse.
Le caut în sticlă, nu-s puse.
Între alerte, pauză rară:
vântul respiră, lumea se-ndreaptă.
O lumină simplă, fără glas,
o clipă care nu are pas.
Poate sensul nu se prinde,
poate doar se lasă-n minte.
ca un scroll domol, discret,
printre stele, pe internet.
Anemoia
Gândul zboară, vântul bate și
Pământul bețe în roate, n-are.
Sură-i marea când tu pleci,
De aproape, parcă, parcă…
Mâinile-mi sunt reci,
Și zâmbetul îmi arde,
Și inima mi se-nmoaie,
Și…
Să cunoști ceva străin,
Să te înghesui,
Și să scuzi, și să te scuzi,
Și să… aștept în strajerie.
Liniște pe lângă ușa ta,
Nu-ți mai sunt străină,
Fața ți-am asemănat-o,
Cândva împărțeam aceeași vină
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Nu s-a născut să tacă
Florin Dumitriu
17 august
Frumos… poezia lasă în urmă ideea că nu tăcerea ei spune cât a îndurat, ci ziua în care nu mai are nimic de iertat și că cicatricile pe care viața i l...
A fost odată...🥲
Smaranda Ploaie
17 august
[Mă voi gândi la tine în fiecare anotimp Pentru tot restul vieții mele Prin vise voi călători în timp Unde gândurile-mi pot umbla rebele... Poate...
Pradă si putere
Smaranda Ploaie
17 august
Frumos....
✨ p.o.e.m
Smaranda Ploaie
17 august
Felicitări. Frumos scris!
Acorduri păgâne
Smaranda Ploaie
17 august
Superb scris!
Mâna ce te mângâie
Smaranda Ploaie
17 august
Versurile astea sunt dureros de adevărate... bravo!
🎦 Ultima sărutare să-mi dai
Smaranda Ploaie
17 august
Frumos! Felicitări!
🎤 Regăsire
Smaranda Ploaie
17 august
Versuri scăldate in focul dorului si al iluziei. Frumos concept!
Paharul din amurg
Smaranda Ploaie
17 august
Versuri minunate...
Paharul de ploaie
Smaranda Ploaie
17 august
O ploaie de versuri pline de amintiri si dor!
Vinul nopților pierdute
Smaranda Ploaie
17 august
Superbă creație!
Singura mea rugă, dorință și destin
Smaranda Ploaie
17 august
Versuri memorabile care rămân in sufletul celui care a iubit si iubește. Sincere felicitări
Cand dorul picură cuvinte
Smaranda Ploaie
17 august
O poezie in care ai lăsat sufletul sa vorbească cum stie el atunci cand suferă.... Aprecierile mele cele mai sincere...
Gustul sec al plecării
Smaranda Ploaie
17 august
Frumoasa descriere..
Când m-ai atins
Smaranda Ploaie
17 august
Toți suntem sfinți pana la primul pahar de vin si primul sărut.....