Urlete, zbierete și țipete
Liniștea mă acaparează,
Cerul brusc se înnorează,
Oamenii țipă, dar nu ii aud.
Pe piatra funerară scrie că m-am înecat în rau.
M-am reîncarnat într-o pasăre,
Fără remușcări zbor liberă către cer.
S-a terminat chinul, în sfârșit!
Dar nu este un final fericit.
Lasă-mă în pace!
Nu te atinge de mine.
În sufletul meu sunt doar ruine,
Nu încerca să ajungi la mine, sunt deja pe fundul lacului.
Ambulanța se zguduie,
Toată lumea e agitată,
Dar eu aud liniștea pentru prima dată.
În schimb, corpul neînsuflețit bântuie.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Autor neidentificat
Data postării: 5 decembrie 2023
Adăugat la favorite: 3
Vizualizări: 467
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: ANOTIMP
Poem: Atâtea...
A implinit 85 de ani si a mai lansat o carte. Spiridon Vangheli si-a sarbatorit ziua de nastere printre pici - VIDEO
Poem: Gânduri nespuse
Poem: Iubit-o
Lanţul Cărtureşti intră pe piaţa din Republica Moldova cu o librărie
Poem: Noi doi
Poem: Moonlight
Oportunităţi de muncă pentru cei care doresc să-şi valorifice abilităţile de scriere