Reminiscenta
Te chem din neguri să apari
Și să îmi dai lumină,
Însă atâtea voci în gol
te strigă fără stimă.
Te văd prin ceață și prin fum
Oh, vânt primăvăratic,
Dar sufocat de așteptări
mă sting tot singuratic.
Îți simt flagranța ce-ai ascuns-o
Și-mi pare așa.. ușoară.
Înăbușită în dor, însă,
pe loc devine amară.
Și cum să fac să mi te-aduc
aici, pentr-o secundă,
când ceru-ți larg și făr' de margini
nu poate să pătrundă?
Și-n vis te simt și te ascult,
Dar mă trezesc și ești departe.
Pierdută-n ochii lor de plumb
și vorbele deșarte.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Maphey
Data postării: 4 noiembrie
Vizualizări: 16
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Cel mai bun serviciu de catering în turcă
Poem: Un minut
La Chișinău începe Festivalul Internațional de poezie „Grigore Vieru”
Poem: Prea multă sensibilitate în turcă
Poem: Prima și ultima mea iubire
Descopera posibilitati de carieră pentru cei pasionați de cuvinte și expresie creativă, content writing și editare
Poem: Un alt te iubesc,un alt sărut
Poem: Eu și sora mea
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară