Treceri în pași temporali
Flacăra-mi se-nclină-n calea viguroasei expirații
Ce cu șuier îi urmează sorții unui veac trecând,
Unui far al depărtării, din vechime luminând,
Flama pală i-o scufundă în crepuscul de striații.
Între veșnicele datini, ce ne suflă în neștire,
Eu sunt firul mic din praful anilor ce-acum se sting,
Laolaltă cu pecetea morții-n care mă înting
Slovele de pe o foaie ce își pierde din albire.
Se-ntrevede cum așteaptă mâna beznei să m-apuce,
Iar din liniști fulminante se distinge-un ticăit,
Care urcă înspre zero ceasu-n ritm necontenit
Și amar recită cânturi ale zilelor caduce.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Rareș Gireadă
Data postării: 1 august
Vizualizări: 95
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Iluzii în italiană
Poem: Parfumul tău...
(foto) La Chișinău s-a deschis o cafenea dedicată poeziei. Unde o puteți găsi
Poem: In sfarsit
Poem: Un versificator, nu un poet
Carte vs Film. 10 autori care detestă versiunile ecranizate ale operelor sale
Poem: Cotidian
Poem: Sunet al nopții
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești